Domeniul agro-alimentar sub lupa specialiștilor

Arăt: 1 - 10 din 10 REZULTATE
Locale Știri

PNDR: cum sunt selectionate proiectele pentru masura 4.1 – Investitii in exploatatii agricole

 

PNDR: cum sunt selectionate proiectele pentru masura 4.1 – Investitii in exploatatii agricole

Cea mai accesata linie de finantare din actualul PNDR este fara indoiala submasura 4.1 – Investitii in exploatatii agricole. Ministerul Agriculturii a publicat de curand, la inceputul lunii decembrie 2016, un nou Ghid al solicitantului pentru aceasta masura de investitii. Va prezentam in acest articol criteriile in baza carora sunt selectionate proiectele cu fonduri europene pentru submasura 4.1 – sectorul vegetal.

Evaluarea proiectelor se realizeaza lunar pentru proiectele care au un punctaj estimat (autoevaluare/prescoring) mai mare sau egal decat pragul de calitate lunar mentionat in anuntul licitatiei anuale de proiecte. Pentru aceasta submasura pragul minim este de 25 de puncte si reprezinta pragul sub care niciun proiect nu poate intra la finantare.

Cererile de Finantare care au punctajul estimat (auto‐evaluare/pre‐scoring) mai mic decat pragul de calitate lunar nu pot fi depuse in luna respectiva, ci in luna aferenta pragului de calitate in care acestea se incadreaza.

Este important ca inainte de depunerea Cererii de Finantare, sa identificati, obiectiv, punctajul estimat (autoevaluare, prescoring) pe care aceasta o intruneste si sa-l mentionati in Cererea de Finantare, sectiunea A „Date despre tipul de proiect si beneficiar” precum si incadrarea corecta a proiectului din punct de vedere al alocarii financiare a masuri/ submasuri/ componente (alocare distincta).

Solicitantul nu va reduce dimensiunea economica a exploatatiei agricole, prevazuta la depunerea Cererii de Finantare, pe toata perioada de implementare a proiectului cu mai mult de 15%. Cu toate acestea, dimensiunea economica a exploatatiei agricole nu va scadea, in nicio situatie, sub pragul minim de 8.000 SO stabilit prin conditiile de eligibilitate.

Total SO a exploatatiei pentru care s-a primit punctaj va putea creste in anii de previzionare, tinand cont insa de faptul ca la sfarsitul primului an de monitorizare, exploatatia sa se incadreze in categoria (intervalul) de dimensiune economica pentru care s-a primit punctaj.

SECTORUL VEGETAL

1. Principiul dimensiunii exploatatiei care vizeaza exploatatiile de dimensiuni medii: Exploatatia agricola avand dimensiunea economica intre 12.000 – 250.000 SO (valoarea productiei standard).

  • 1.1. 12.000 – ≤50.000 – 15 p
  • 1.2. >50.000 – ≤100.000 – 13 p
  • 1.3. >100.000 – ≤ 250.000 – 11 p

Punctarea se va realiza pe baza dimensiunii economice pe care o va atinge intreaga exploatatie ca urmare a investitiilor propuse prin proiect la sfarsitul primului an de monitorizare dupa finalizarea investitiei, inclusiv in cazurile in care investitia propusa prin proiect nu afecteaza toata exploatatia, asa cum reiese din documentatia tehnico-economica, corelata cu informatiile furnizate in cadrul punctului „Stabilirea categoriei de ferma”, din cadrul Cererii de Finantare.

Pentru indeplinirea acestui principiu de selectie, dimensiunea economica trebuie atinsa pana la sfarsitul primului an de monitorizare a proiectului, ca urmare a realizarii investitiilor propuse prin proiect, atat pentru proiectele care presupun modernizarea/extinderea exploatatiei agricole (prin corelarea dimensiunii economice a fermei la data depunerii Cererii de Finantare cu previziunile economico-financiare din documentatia tehnico-economica), cat si pentru proiectele care presupun desfasurarea pentru prima data a unei activitati agricole.

In cazul solicitantilor forme asociative (cooperative agricole, societati cooperative agricole si grupuri de producatori) se vor cumula dimensiunile economice ale membrilor fermieri deserviti de investitie.

2. Principiul sectorului prioritar conform analizei socio-economice precum sectorul zootehnic (suine, bovine si pasari) si vegetal (cereale, plante oleaginoase si proteice, cartofi si legumicultura in spatii protejate, inclusiv producere de material saditor)

  • 2.1 legumicultura in spatii protejate: a) seminte si/sau material saditor – 20 p; b) productie – 19 p
  • 2.2 plante oleaginoase si proteice: a) seminte si/sau material saditor – 20 p; b) productie – 18 p
  • 2.3 cereale si cartofi: a) seminte si/sau material saditor – 20 p; b) productie – 17 p

Pentru acordarea punctajului se va lua in considerare cultura majoritara din punct de vedere al dimensiunii economice (SO) previzionate, fata de totalul dimensiunii economice a intregii exploatatii atinse la sfarsitul primului an de monitorizare, ca urmare a realizarii investitiei prevazute in proiect. In cazul exploatatiilor mixte cand proiectul a fost incadrat pe sectorul vegetal (aceasta reprezentand componenta majoritar valorica din Bugetul indicativ al Cererii de Finantare) analiza SO a grupei de cultura se va face comparativ cu totalul SO al sectorului vegetal, nu cu total SO al intregii exploatatii.

3. Principiul lanturilor alimentare integrate, respectiv combinarea in cadrul aceluiasi proiect a investitiilor in productia agricola primara cu procesarea si/ sau comercializarea productiei obtinute. Proiecte care combina cel putin doua operatiuni care conduc la realizarea unui lant alimentar integrat dupa cum urmeaza:

  • 3.1. a) productie agricola primara –procesare – comercializare – 15 p; b) productie agricola primara, inclusiv conditionare – comercializare – pentru investitii in unitati de productie vizand productia de legume, struguri de masa – 15 p.
  • 3.2. productie agricola primara – procesare – 13 p
  • 3.3. a) integrare productie agricola primara, procesare si comercializare prin membrii din cadrul OIPA – 11 p; b) productie agricola primara, inclusiv conditionare – comercializare – pentru investitii in unitati de productie vizand productia de legume, struguri de masa prin membrii din cadrul OIPA – 11 p
  • 3.4. integrare productie agricola primara – procesare prin membrii din cadrul OIPA – 10 p

In contextul acestui principiu, in cadrul legumelor sunt incluse si culturile de cartofi si ciupercile de cultura.

In cazul criteriului 3.1a si 3.2, obligatoriu se va integra productia cu procesarea in cadrul exploatatiei agricole, iar in ceea ce priveste comercializarea (criteriul 1a), aceasta se poate realiza fie in mod direct de catre fermier catre consumatorul final, fie prin vanzarea catre consumatorul final prin intermediul a cel mult un intermediar (dovedite prin intermediul unor precontracte/contracte incheiate direct cu comerciantii cu amanuntul, detinatorii de unitati turistice, restaurante etc.).

Intermediarul (care poate fi una sau pot fi mai multe persoane juridice care indeplineste/indeplinesc calitatea de unic intermediar intre producator si consumator) cu care solicitantul are pre-contract/ contract, comercializeaza aceste produse direct catre consumatorii finali. In cazul proiectelor care vizeaza productia de legume si struguri de masa, se poate acorda punctaj in cadrul criteriului 3.1b) daca prin proiect se prevad, pe langa investitiile in productia agricola primara si investitii in conditionare, iar comercializarea productiei poate fi realizata in conditiile detaliate mai sus.

4. Principiul asocierii fermierilor, care detin exploatatii de dimensiuni micii si/sau medii, in cadrul cooperativelor sau a grupurilor de producatori constituite in baza legislatiei nationale in vigoare. Solicitantii sunt:

  • 4.1. grupuri de producatori sau cooperative formate predominant din exploatatii agricole avand dimensiunea pana la 12 000 SO – 20 p
  • 4.2. grupuri de producatori sau cooperative formate predominant din exploatatii agricole de dimensiuni cuprinse intre >12 000 -≤ 50 000 SO – 18 p
  • 4.3. grupuri de producatori sau cooperative formate predominant din exploatatii agricole de dimensiuni cuprinse intre >50.000 -≤ 100.000 SO – 16 p

5. Principiul potentialului agricol al zonei care vizeaza zonele cu potential determinate in baza studiilor de specialitate

  • 5.1. Proiectul este implementat intr-o zona cu potential agricol ridicat (conform notei de bonitare ICPA) – 10 p
  • 5.2. Proiectul este implementat intr-o zona cu potential agricol mediu (conform notei de bonitare ICPA) – 9 p

6. Principiul nivelului de calificare in domeniul agricol al managerului exploatatiei agricole Managerul/Administratorul exploatatiei detine calificare in raport cu activitatea prevazuta prin proiect, in functie de:

  • 6.1. studii superioare – 10 p
  • 6.2. studii liceale sau postliceale – 8 p
  • 6.3. scoli profesionale sau formare profesionala care confera un nivel minim de calificare in domeniul agricol – 6 p

7. Principiul economiei de apa pentru proiectele care prevad investitii de modernizare a sistemelor de irigatii la nivel de ferma , prin prioritizarea investitiilor care conduc la economii cat mai mari de apa.

Proiectele care prevad investitii de modernizare a sistemelor de irigatii la nivel de ferma asigura in urma unei evaluari ex-ante posibile economii de apa de:

  • 7.1. peste 20% – 5 p
  • 7.2. >10% – ≤20% – 3 p

8. Solicitantul isi propune sau demonstreaza prin proiect ca obtine/dezvolta la nivelul exploatatiei agricole si prevede in cadrul documentatiei tehnico-economice ca va pastra si dezvolta nucleul de soiuri autohtone pe toata durata de implementare si monitorizare a proiectului – max. 5 p.

Punctajul se acorda in cazul tuturor solicitantilor, atat a celor care isi propun (in cazul in care solicitantul desfasoara pentru prima oara o activitate agricola sau daca solicitantul nu cultiva soiuri autohtone la data depunerii Cererii de Finantare) cat si a celor care demonstreaza la depunere ca obtin/ dezvolta la nivelul exploatatiei agricole.

Punctajul se va acorda proportional in functie de ponderea nucleului soiurilor autohtone exprimate in SO din total dimensiune economica a exploatatiei.


PNDR: cum sunt selectionate proiectele pentru masura 4.1 – Investitii in exploatatii agricole
Source: Știriagricole.ro-Portalul agriculturii romanesti

Locale

Prima anuala pentru stimularea cresterii dimensiunii exploatatiilor agricole si a comasarii terenurilor

 

Prima anuala pentru stimularea cresterii dimensiunii exploatatiilor agricole si a comasarii terenurilor

Photo by 401(K) 2013

In perioada 15 decembrie 2016 – 15 mai 2017 va fi deschisa prima sesiune de depunere a proiectelor pentru submasura (sM) 6.5 „Schema pentru micii fermieri” din cadrul Programul National de Dezvoltare Rurala 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Beneficiarii directi ai acestei submasuri sunt fermierii care au aplicat cel putin un an Schema simplificata pentru micii fermieri din Pilonul I, implementata prin APIA, si care doresc sa cedeze exploatatia agricola prin contract de arenda pe minim 20 de ani sau prin contract de vânzare – cumparare. Acestia sunt eligibili pentru a incasa o prima de pâna la 1.500 euro/an, care va fi platita pâna in decembrie 2020.

Valoarea primei anuale ce le revine beneficiarilor sM 6.5 este mai mare cu 20% fata de suma primita in cadrul Schemei simplificate pentru micii fermieri. La prima anuala se vor adauga sumele primite din arenda sau in urma vânzarii exploatatiei.

Totodata, prin aceasta submasura sunt sprijinite activ eforturile fermierilor care doresc sa-si mareasca exploatatia agricola.

Accesarea submasurii si succesul implementarii presupune existenta unei relatii contractuale intre doi fermieri. Astfel, desi sunt platiti cei care cedeaza exploatatia, criteriile de selectie au in vedere si pe cei care preiau exploatatiile, fiind prioritizate acele transferuri de teren agricol care au ca efect, pe lânga marirea suprafetei exploatate, si comasarea terenurilor agricole. Sprijinul oferit este o oportunitate pentru dezvoltarea unor exploatatii mai puternice care sa beneficieze de fonduri europene pentru investitii.

Alocarea disponibila aferenta primei sesiuni de depunere de proiecte pentru submasura 6.5 este de 112,33 milioane de euro.

Sesiunea va fi deschisa in perioada 15 decembrie 2016, ora 9.00 – 15 mai 2017, ora 16.00. Modalitatea de depunere a proiectelor este cea on-line pe pagina oficiala a Agentiei, www.afir.info. Pentru intocmirea documentatiei necesare obtinerii finantarii, solicitantii au la dispozitie Ghidul Solicitantului care poate fi consultat pe site-ul Agentiei, la sectiunea „Investitii PNDR”.

Prima anuala pentru stimularea cresterii dimensiunii exploatatiilor agricole si a comasarii terenurilor
Source: Știriagricole.ro-Portalul agriculturii romanesti

Locale

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură – Centrul Judeţean Arad, cu sediul în Municipiul Arad, str. Fraţii Neumann, nr. 10, organizează concurs pentru ocuparea unei funcţii publice teritoriale de execuţie vacante de consilier superior în cadrul Serviciului Măsuri Specifice.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură – Centrul Judeţean Arad, cu sediul în Municipiul Arad, str. Fraţii Neumann, nr. 10, organizează concurs pentru ocuparea unei funcţii publice teritoriale de execuţie vacante de consilier superior în cadrul Serviciului Măsuri Specifice. Sursa: APIA Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură – Centrul Judeţean Arad, …

Locale Știri

Se lanseaza noi apeluri de primire a proiectelor prin PNDR 2020

 

Se lanseaza noi apeluri de primire a proiectelor prin PNDR 2020

Incepand cu data de 15 decembrie 2016, se deschide o noua sesiune de depunere a proiectelor cu finantare europeana nerambursabila prin Programul National de Dezvoltare Rurala 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Astfel, in perioada 15 decembrie 2016, ora 9.00 – 28 februarie 2017, ora 16.00, solicitantii de finantare europeana nerambursabila pot depune proiecte pentru investitii in exploatatii agricole din sectorul vegetal si din cel zootehnic (prin submasura 4.1). Totodata, in intervalul 16 decembrie 2016, ora 9.00 – 28 februarie 2017, ora 16.00, se pot depune proiecte pentru cooperarea orizontala si verticala intre actorii din lantul de aprovizionare in sectoarele agricol si pomicol (prin submasurile 16.4 si 16.4a).

De asemenea, se primesc cereri de finantare in cadrul schemei pentru micii fermieri (submasura 6.5) in perioada 15 decembrie 2016, ora 9.00 – 15 mai 2017, ora 16.00. Aceasta submasura este lansata pentru prima oara in aceasta perioada de finantare.

Alocarea disponibila aferenta acestei noi sesiuni de depunere pentru toate submasurile lansate este de peste 266 milioane de euro, impartita astfel: pentru sM 4.1 alocarea bugetara stabilita este de 150 milioane de euro, din care vegetal – 75 milioane de euro si zootehnic – 75 milioane de euro ), pentru sM 6.5 alocarea bugetara stabilita este de 112,33 milioane de euro, iar pentru sM 16.4 si sM 16.4a alocarea bugetara stabilita este de 4 milioane de euro (2 milioane pe fiecare submasura).

Modalitatea de depunere a proiectelor este cea on-line pe pagina oficiala a Agentiei, www.afir.info, pentru toate cele 4 submasuri mentionate mai sus. Pentru intocmirea documentatiei necesare obtinerii finantarii, solicitantii au la dispozitie Ghidul Solicitantului care poate fi consultat pe site-ul Agentiei, la sectiunea „Investitii PNDR”, in pagina dedicata fiecarei submasuri de finantare in parte.

Pentru sM 4.1, beneficiarii eligibili sunt persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale/ familiale, societatile comerciale/ agricole, cooperativele agricole si grupurile de producatori, dar si institutele de cercetare.

Intensitatea sprijinului public nerambursabil este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile. Acesta se poate majora pana la 90% in functie de dimensiunea fermei si de tipul de beneficiar, dar rata sprijinului combinat nu poate depasi 90% in cazul fermelor mici si medii (cu dimensiunea pana la 250.000 SO inclusiv), respectiv 70% in cazul fermelor avand intre 250.000 si 500.000 SO inclusiv.

Investitii eligibile in cadrul sM 4.1 pot fi : constructia, extinderea, modernizarea si dotarea constructiilor din cadrul fermei, amenajarea si dotarea spatiilor de desfacere si comercializare, precum si alte cheltuieli de marketing, in cadrul unui lant alimentar integrat.Valoarea sprijinului poate atinge 2 milioane de euro pe proiect in cazul lanturilor alimentare integrate.

Conform Regulamentului de selectie a proiectelor, pentru acesata sesiune se aplica principiul conform caruia vor fi declarate neconforme proiectele al caror punctaj estimat va scadea in urma evaluarii AFIR sub pragul de calitate corespunzator lunii in care au fost depuse. De asemenea, vor fi declarate neconforme proiectele incadrate gresit din punct de vedere al alocarii financiare (alocare distincta).

Prin intermediul sM 16.4 si 16.4a, valoarea sprijinului este de maxim 100.000 euro pentru ambele submasuri, iar intensitatea sprijinului este de 100%. Beneficiari eligibili sunt reprezentati de parteneriatele constituite in baza unui Acord de Cooperare din cel putin un partener din categoriile (fermieri, microintreprinderi si intreprinderi mici, organizatii neguvernamentale, consilii locale, unitati scolare – inclusiv universitatile de profil, unitatile sanitare, de agrement si de alimentatie publica) si cel putin un fermier sau un grup de producatori/o cooperativa care isi desfasoara activitatea in sectorul agricol/ pomicol, in functie de submasura.

Investitii eligibile sunt sprijinite cheltuielile prevazute in planul sau studiul de marketing, necesare pentru atingerea obiectivelor propuse, din urmatoarele categorii: studii/ planuri – elaborarea studiilor si planurilor de marketing asociate proiectului, inclusiv analize de piata, conceptul de marketing, costurile de functionare a cooperarii, costuri directe ale proiectelor specifice corelate cu planul proiectului, inclusiv costuri de promovare (pagina web, brosuri, pliante, bannere, promovare platita prin social media si alte retele de publicitate, radio si televiziune).

In cadrul sM 6.5, beneficiarii eligibili pentru acest tip de finantare acordata prin PNDR 2020 sunt eligibili micii fermieri care au aplicat cel putin un an Schemema simplificata pentru micii fermieri din Pilonul I (implementata prin APIA), conform Titlului V din Regulamentul (UE) nr. 1307/ 2013, cu modificarile si completarile ulterioare.

Sprijinul public nerambursabil se acorda anual, incepand cu data transferului si pana la data de 31.12.2020 si reprezinta 120% din suma anuala calculata a sprijinului pe care fermierul a primit-o in ultimul an in cadrul Schemei simplificate pentru micii fermieri din Pilonul I (maximum 1.500 euro/ an, reprezentand 120% din suma maxima anuala calculata a sprijinului pe care fermierul a primit-o in ultimul an in cadrul Schemei simplificate pentru micii fermieri din Pilonul I).

Se lanseaza noi apeluri de primire a proiectelor prin PNDR 2020
Source: Știriagricole.ro-Portalul agriculturii romanesti

Locale Știri

Asigurarea agricola care acopera toate riscurile climatice

 

Asigurarea agricola care acopera toate riscurile climatice

Groupama Asigurari, lider pe linia asigurarilor agricole din Romania, ofera din ianuarie 2017 produsul ce acopera toate riscurile climatice pentru culturile de floarea soarelui si de porumb. Grindina, furtuna sau uraganul, ploaia torentiala, baltirea, excesul de umiditate, inundatiile, seceta, arsita si incendiul din cauze naturale se numara printre riscurile de care se pot proteja fermierii recurgand la noul produs de asigurare.

Conform barometrului riscurilor realizat de companie in randul fermierilor din portofoliu in anul 2015, 95% dintre respondenti au desemnat seceta drept riscul cu cel mai mare impact asupra afacerii lor, iar jumatate dintre acestia constata ca frecventa sau violenta fenomenelor climatice a crescut in zona in care isi desfasoara activitatea. Astfel, noul produs al Groupama Asigurari a fost creat pornind de la nevoile reale ale fermierilor si le pune la dispozitie o solutie completa si flexibila, care cuprinde toate riscurile climatice si acopera pierderile pe care le provoaca culturilor, asigurand-le astfel continuitatea investitiei.

”Prin acoperirea tuturor riscurilor climatice ne reconfirmam proactivitatea in relatia cu fermierii si parteneriatul solid pe care l-am construit alaturi de ei si in baza caruia functionam. Ne dorim ca fermierii sa se poata concentra pe cresterea propriilor afaceri, iar grijile legate de riscurile climatice sa ramana in seama noastra, principala misiune a companiei fiind aceea de a asigura continuitatea investitiei lor in cazul producerii unui eveniment neprevazut. Am dovedit ca suntem atenti la nevoile lor si ca le venim in intampinare, asa cum am facut-o in anul agricol 2015-2016 cand ne-am mobilizat, platind despagubirile rapid astfel incat fermierii sa poata infiinta la timp noile culturi pentru anul 2016-2017”, a declarat Calin Matei, Director General Adjunct Groupama Asigurari.

Noul produs de asigurare va putea fi achizitionat prin toate canalele puse la dispozitia clientilor de catre Groupama Asigurari. Ajungand la aproximativ un milion de hectare ca suprafata de culturi agricole asigurate in anul agricol 2015 – 2016, Groupama Asigurari are un portofoliu de peste 3.100 de clienti fermieri. Compania isi are originile in mutualism, fiind creata de agricultorii francezi la inceputul secolului XIX si este inca de atunci lider al acestui segment in Franta, cu o traditie de peste 100 de ani in domeniul agricol.

Groupama Asigurari este unul dintre liderii pietei de asigurari din Romania, recunoscut pentru calitatea serviciilor si solutiile flexibile de asigurare oferite celor peste 1,1 milion de clienti individuali si 67.000 de companii.

Asigurarea agricola care acopera toate riscurile climatice
Source: Știriagricole.ro-Portalul agriculturii romanesti

Consultanță

Al doilea Ghid consultativ pentru tinerii NEETs – „Viitor pentru tineri II”!

 

Al doilea Ghid consultativ pentru tinerii NEETs – „Viitor pentru tineri II”!

Ministerul Fondurilor Europene a lansat spre consultare publica si cel de-al doilea Ghid al Solicitantului – Conditii Specifice “Viitor pentru tineri II” (OS 2.1 – 2.2) finantat in cadrul POCU.

Linia de finantare este dedicata imbunatatirii situatiei tinerilor din categoria NEETs din regiunile București-Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia, prin masuri precum:

  • Formare profesionala personalizata;
  • Evaluare si certificare pentru recunoasterea competentelor dobandite in context informal si non-formal;
  • Auto-ocupare si antreprenoriat;
  • Programe de ucenicie si stagii prin acordarea de sprijin financiar angajatorilor;
  • Masuri destinate dezvoltarii autonomiei lucratorilor NEETs defavorizati etc.

Durata proiectului: maxim 36 de luni. Toate proiectele vor avea de indeplinit si tinte minime ale indicatorilor pana la 31 octombrie 2018.

Valoarea maxima a proiectului:

  • Regiuni mai putin dezvoltate: 5 mil. euro si
  • Regiuni dezvoltate: 2.5 mil. euro, cu o contributie a beneficiarilor de 2%/5%/8%, in functie de tipul organizatiei;

 Aplicanti/Parteneri eligibili:

  • Angajatori;
  • Furnizori de formare; Furnizori de servicii de ocupare/evaluare si certificare a competentelor;
  • Sindicate/Patronate;
  • ONG-uri cu activitate relevanta (furnizori de servicii sociale/organizatii de tineret);
  • Intreprinderi sociale de insertie;
  • Alte entitati relevante;

Grupul tinta:

  • Tineri NEETs (tineri care nu sunt nici incadrati in munca si nici nu urmeaza un program de educatie sau formare) cu varsta intre 16-24 ani, cu domiciliul sau resedinta in regiunile București-Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia, inregistrati si profilati de catre Serviciul Public de Ocupare.

 Ghidul se afla in consultare publica pana in 29 decembrie 2016 si poate fi descarcat aici.

Post-ul Al doilea Ghid consultativ pentru tinerii NEETs – „Viitor pentru tineri II”! apare prima dată în VAPRO.
Al doilea Ghid consultativ pentru tinerii NEETs – „Viitor pentru tineri II”!
Source: Vapro.ro- Empowering people and industries

Locale Știri

SUBVENȚII 2017: Cum se modifică CEREREA UNICĂ PE CARE FERMIERII O DEPUN LA APIA!

 

SUBVENȚII 2017: Cum se modifică CEREREA UNICĂ PE CARE FERMIERII O DEPUN LA APIA!


Cererea unică pe care fermierii o depun anual la APIA urmează să sufere o serie de modificări. Anunțul a fost făcut de către directorul general al APIA, Adrian Pintea, în cadrul unui interviu Agrointeligența LIVE […]
SUBVENȚII 2017: Cum se modifică CEREREA UNICĂ PE CARE FERMIERII O DEPUN LA APIA!
Source: Agrointel.ro/Platformă media de agricultură

 

Editoriale În pahar

Ce si de la cine bem? Sau marea clasificare a producatorilor de vin din Romania

 

Ce si de la cine bem? Sau marea clasificare a producatorilor de vin din Romania

 

Cum se apropie sarbatorile de iarna, prilej traditional de excese bahice si gastronomice, simt cum publicul cititor este cuprins ca intotdeauna de vesnica intrebare existential-bacoviana: “Da’ eu ce (o sa) beau?”

 

Ca sa rezolv o data pentru totdeauna problema si sa nu mai stau la fiecare Craciun/Paste/Revelion/nunta sa insir pomelnice de vinuri baute peste an va prezint mai departe, intr-un post generalist si (sper) cuprinzator:

 

Marea clasificare a producatorilor de vin din Romania. Dupa Dan Micuda…

 

 Continuarea articolului o găsiți aici:

Ce si de la cine bem? Sau marea clasificare a producatorilor de vin din Romania
Source: Provin.ro-Pentru si despre vin

Locale Știri

Afacerea profitabila a unui tanar din Alba: produce cascaval de casa maturat si nu face fata cererii

 

Afacerea profitabila a unui tanar din Alba: produce cascaval de casa maturat si nu face fata cererii

Valorificarea inteligenta a materiei prime este cheia succesului in agricultura. Acest lucru e demonstrat cu prisosinta de un tanar fermier din judetul Alba, care, de aproximativ doi ani, produce cascaval de casa maturat, dupa o reteta proprie, pe care il vinde apoi cu preturi intre 30 si 40 lei kilogramul. Chiar daca inceputurile nu au fost deloc usoare, micul fermier din localitatea Vintu de Jos a reusit in prezent sa isi creeze o retea de clienti, bucurandu-se de numeroase cereri.

„Oieritul este o activitate veche la mine in familie. Eu, cand eram mic, imi petreceam mereu vacantele pe la rudele de la tara. Am crescut cum se spune pe langa animale. Ulterior, dupa ce mi-am terminat liceul, facultatea, m-am angajat, insa mi-am dorit totusi sa revin in zonele natale si sa ma ocup mai departe de activitatea de crestere a animalelor, mai ales ca o consider de viitor. Ai mei fac de cand se stiu urda, telemea, cas, produse pe care la gasesti pana la urma la orice ferma, stana. Asa a aparut ideea de a face ceva diferit, mai deosebit, prin acest cascaval maturat”, povesteste, pentru StiriAgricole.ro, fermierul Nicolae Romosan.

Tanarul fermier detine in prezent un efectiv de 500 de oi din rasa Turcana si 20 de vaci din rasele Baltata Romaneasca si Holstein. „Prima data am inceput doar cu casvalul simplu de casa. A fost o perioada mai grea, pana cand am reusit sa ne punem la punct o reteta. Am fost nevoit sa arunc o cantitate destul de mare, deoarece nu reusisem sa fac ceea ce voiam. Ulterior, reteta ne-a iesit si am reusit sa facem cascaval de casa maturat simplu, apoi am adaugat condimente, de exemplu ardei iute, boabe de piper, chimen. De asemenea, avem si cascaval maturat in vin de casa”, ne mai spune fermierul.

Prin procesul de maturare, care poate dura de la o luna la cativa ani, casvalul dezvolta o aroma specifica, devenind tot mai uscat. Pentru ca un produs sa se matureze este necesar ca aceste sa fie pastrat in conditii de temperatura, umiditate si ventilatie controlate.

„In prezent, avem o camera cu frig unde pastram casvalul la maturare, apoi avem o camera de depozitare. Cu cat sta mai mult la maturare, cu atat capata arome deosebite, e la fel ca si vinul. Am pastra de exemplu cateva bucati de casvalul la maturat si de aproape doi ani”, ne-a mai spus Nicolae Romosan.

Microfabrica detinuta de Nicolae Romosan este dotata cu vestiar, baie, camera de preparare, filtru, camera de maturarare, de frig si inca una pentru depozitare, conform normelor DSV.

Produsele obtinute de tanarul fermier din Alba aproape ca nu au suficient timp sa ramana la maturat, asta deoarece cererea este una foarte mare, spune fermierul.

„Laptele pe care il obtinem, la efectul pe care il avem, aproape este insuficient pentru volumul de cereri pe care il avem. De exemplu, am comenzi inregistrate acum pana la jumatatea lunii ianuarie. Vindem prin intermediul clientilor pe care ni i-am format de-a lungul timpului si prin intermediul internetului, nu avem un magazin fizic. Insa, de cateva zile, la noi in judet s-a deschis si magazinul unei cooperative agricole, unde sunt comercializate doar produse locale, romanesti. Am devenit si eu membru si o parte din produsele pe care le fac se vor regasi si acolo”, afirma producatorul.

Cascavalul de casa maturat simplu, produs de Nicolae Romosan, se vinde cu 30 lei/kg, iar cel maturat cu condimente se comercializeaza incepand cu 32 de lei kilogramul. Sortimentele de casval maturat cu vin de casa ajung la 40 lei/kg.

cascaval2

Pentru viitor, tanarul fermier doreste sa isi mareasca efectivul de vaci si, de asemenea, sa investeasca intr-o linie de muls. „Ne dorim sa facem in continuare produse de calitate si sa onoram cat mai multe comenzi. Speram totodata sa intram si in cateva magazine locale”, ne-a mai spus producatorul.

Tinerii fermieri, care au o varsta pana in 40 ani, au posibilitatea sa acceseze si fonduri europene nerambursabile, in valoare de maximum 50.000 euro pe proiect, in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2020.

Afacerea profitabila a unui tanar din Alba: produce cascaval de casa maturat si nu face fata cererii
Source: Știriagricole.ro-Portalul agriculturii romanesti