Detoxifierea intre mit si realitate

SONY DSCFără carne, fără lactate, fără cafeină, fără zahăr, fără sare, fără mâncare gătită. Multe fructe şi legume, paste, orez brun, nuci, germeni, fasole, linte, tofu, suc de lămâie şi mulţi litri de apă.

Cum se numeşte o astfel de dietă?
Detoxifiere, spun maniacii în materie de alimentaţie.

O ciudăţenie, spun nutriţioniştii serioşi.

Susţinătorii detoxifierii consideră că stilul nostru modern de viaţă ne face să ne bombardăm organismul cu toxine , deşi definiţia acestora este oarecum confuză.

Se pare că susţinătorii tehnicii consideră că în categoria toxinelor se înscriu în principal reziduuri de pesticide, aditivi alimentari, poluanţi din mediul înconjurător cum sunt BPC-urile, dioxinele, plastifianţii si mercurul. Dar zahărul, carnea şi lactatele sunt trecute şi ele pe listă , tot ca substanţe toxice. Toate aceste toxine susţin partizanii detoxifierii se instalează în ţesuturile noastre şi ne fac să luăm în greutate , să avem dureri de cap, să ne balonăm , să ne simţim obosiţi, să ne scadă imunitatea, să avem pielea mai puţin strălucitoare şi să ne confruntăm cu multe alte simptome care pot reţine atenţia cititorului sau auditoriului. Suntem pierduţi, spun ei, dacă nu facem în aşa fel încât periodic să eliminăm aceste toxine din organism. Putem face acest lucru tinând o dietă de detoxifiere.

Dar cum rămâne cu dovezile?

A întreprins cineva vreun studiu din care să reiasă că după urmarea unei diete de detoxifiere toxinele se elimină prin urină, excremente sau transpiraţie? Eu nu am găsit asemenea informaţii. Cert este că organismul nostru este ancorat în permanenţă în astfel de procese de detoxifiere. Ficatul şi rinichii îndepărtează intruşii nedoriţi fie ei sintetici ori naturali.

Poate că adoptarea unei diete de detoxifiere ar putea face mai eficientă activitatea acestor organe? La urma urmei există persoane care declară că se simt mai bine după ce ţin un astfel de regim. Prin urmare mirosind că ar putea fi vorba de un subiect de senzaţie BBC a decis să testeze ideea de dietă de detoxifiere. Producătorii emisiunii Truth about Food au ales 10 femei cu vârste cuprinse între 19 şi 33 ani care petrecuseră la un festival rock şi erau cu siguranţă nişte candidate perfecte pentru un experiment de detoxifiere.

5 dintre acestea au fost rugate să adopte dieta clasică de detoxifiere în vreme ce restul au urmat o dietă obişnuită , sănătoasă. Toţi subiecţii au trebuit să sacrifice o parte din fluidele din corpul lor pe altarul ştiinţei.

A fost monitorizată funcţia rinichiului şi s-a făcut un control la nivelul ficatului din punct de vedere al enzimelor pentru a stabili starea de sănătate a acestuia. S-a făcut şi analiza sângelui pentru a identifica conţinutul de vitamine C şi E indicatori ai potenţialului antioxidant precum şi continutul de aluminiu considerat de adepţii detoxifierii drept o toxină puternică. Nu s-au constatat diferenţe semnificative între cele două grupuri. Aparent nu a existat nici un fel de detoxifiere. Atunci cum se explică faptul că unele persoane susţin că se simt întinerite după ce urmează o cură de detoxifiere?

Cum cafeina şi alcoolul pot provoca dureri de cap eliminarea lor din alimentaţie s-ar putea să fie de ajutor. Consumarea unei cantităţi mai mici de alimente poate duce la dispariţia balonărilor şi în mod paradoxal înfometarea poate da un surplus de energie şi chiar o senzaţie euforică. Acest efect este probabil o rămăşiţă de pe scara evoluţiei când cei flămânzi trebuiau să îşi adune ultimele puteri în încercarea de a găsi hrană. Chiar dacă dietele de detoxifiere ne dau o senzaţie de bine ideea în sine este greşită. Se spune că organismul ne iartă păcatele in materie de alimentaţie dacă din când în când îl purificăm. Asta nu are nimic de a face cu nutriţia.

Atenţia noastră trebuie să se concentreze tot timpul asupra unei alimentaţii sănătoase , nu trebuie să luăm nişte măsuri drastice doar atunci când ne confruntăm cu vreo problemă.

Dar o astfel de abordare nu este la fel de tentantă ca ideea restabilirii miraculoase a stării de sănătate prin câteva schimbări de scurtă durată în alimentaţie.

Dramatica poveste a anestezistului Anthony Sattilaro din cartea lui de succes Recalled by Life este elocventă. La sfârşitul anilor 70 doctorul Sattilaro a fost diagnosticat cu cancer generalizat. Într-o bună zi a luat din întâmplare un autostopist care tocmai terminase nişte cursuri de gătit în stil natural. Tânărul i-a spus medicului că nu avea să moară întrucât cancerul nu este chiar aşa de greu de vindecat. Aşa a început marea aventură a lui Sattilaro în lumea macrobiotici.

Oamenii disperaţi fac lucruri disperate. Aşadar a renunţat la carne, lapte, fructe, ulei, ouă, optând în schimb pentru orez brun , legume fierte, alge negre, supă de miso şi prune murate.

Durerile pentru care până atunci Sattilaro fusese nevoit să ia calmante extrem de puternice au dispărut şi în mai puţin de 3 ani se părea că dispăruse şi cancerul. Recalled by Life a devenit un bestseller reprezentând un îndemn pentru mulţi bolnavi de cancer de a porni pe calea plină de speranţă a macrobioticii.

Este inutil să mai spun că pacienţii care au mers pe urmele lui, dar fără să reuşească să îşi schimbe soarta, nu au încetat să scrie cărţi despre experienţa trăită. Din păcate Sattilaro s-a reîmbolnăvit de cancer nemaiputând fi salvat de nici o dietă.

Să fie oare dieta macrobiotică de detoxifiere cea care a dus la răsturnarea situaţiei iniţiale ? Cine ştie?! Sattilaro a fost operat i-au fost îndepărtate testiculele, prostata, o coastă şi a făcut tratament cu estrogeni. Dr Sattilaro nu a fost nici primul nici ultimul care a susţinut că a descoperit secretul redobândirii sănătăţii prin detoxifierea organismului.

Prin anii ’50 Adolphus Hohensee îi sfătuia pe oameni să îşi introducă un căţel de usturoi în rect în fiecare seară pentru a elimina toxinele din corp sugerând că mirosul de usturoi care se simţea dimineaţa în gură era dovada că substanţele responsabile cu detoxifierea îşi făcuseră treaba.

În anii ’70 Durk Pearson şi Sandy Shaw în cartea lor de succes Life Extension recomandau folosirea a 30 de suplimete alimentare pe zi.

David Steinman avea să publice în 1980 Diet for a Poisened Planet recomandând luarea unor megadoze de niacină( vit B3) pentru a fi contracarate presupusele efecte ale pesticidelor şi chimicalelor industriale existente în hrana noastră.

În anii ’90 Harvey şi Marilyn  Diamod au scris cartea Fit for life sugerând că dacă nu mâncăm amidon în combinaţie cu proteine facem un pas important spre detoxifiere. În prima decadă a acestui secol am făcut cunoştinţă cu ideile naturopatului Peter D’Adamo despre Eating Right for Your Blood Type. Pentru a nu se confrunta cu un eventual cancer la sân femeile din grupa sanguină A ar trebui să mănânce melci, sugerează el.

Alex Jamieson în cartea sa Great American Detox Diet ne reaminteşte de orele de activităţi artistice de la şcoală unde făceam coca de lipit cu făină şi apă. Aceasta este asemenea mâlului care se formează în organism dacă mâncăm pâine, susţine ea. Pentru Alex pâinea nu există, există doar alge de mare care ne curăţă organismul.

Hmm! Nu pot decât să sper că următoarea schemă de detoxifiere care va apărea va fi mai acceptabilă atât pentru minte cât şi pentru organism.

Bibliografie:

Post Author: Marie Vranceanu

Marie Vranceanu
Absolventă a Universităţii Al .I . Cuza Iaşi , Facultatea de Biologie-Geografie-Geologie, secţia Biologie, promoţia 1986 , nota 10 la examenul de licenţă. Curs de specializare în Nutrizione e benessere , Università degli studi di Milano, anul academic 2004/ 2005 Curs de perfecţionare în Biologia fiziologia modulistică a nutriţiei umane Universita Cattolica, Milano 2006 Curs de perfecţionarea: Reglarea biologică şi medicina complementară , Università degli studi di Milano, 2010 Curs de perfectionarea: Reacţii adverse la alimente şi principalele tehnici de diagnosticare AINUC (Accademia Internazionale di nutrizione clinica) , Roma, 2010 Curs de perfectionare : Aspecte legislative privind medicamentele şi produsele destinate sănătăţii, Università degli studi di Milano, 2011 Curs de perfecţionare în Nutrigenetica , AINUC , 2010 Roma, cu dr Keith Grimaldi

Leave a Reply

2 Comentarii la "Detoxifierea intre mit si realitate"

Anunță-mă dacă sunt
avatar
Lucian Cuibus
Vizitator

Multumim Dl. Negru, totusi partea ca omul este un animal omnivor cred ca este foarte relativa, cam toate studiile arata ca nu prea este facut omul sa consume carne, stomacul, intestinul nu este „proiectat” sa digere carnea. Animalele omnivore au un Ph in stomac de 1, in schimb omul are un Ph de peste 4. Va recomand sa vedeti acest filmulet – http://www.youtube.com/watch?v=nclHgRDRsUY

Negru Ioan
Vizitator

Interesant articolul .cu mentiunea de a nu se perpetua acest regim „la nesfarsit’deoarece OMUL prin excelenta este un animal OMNIVOR.

wpDiscuz