Obezitatea şi publicitatea

foodnews_alimentatie_sanatoasa_fructe_cuibus_cristina_borsa_transilvania_romania_micaOtrăvirea prin intermediul reclamelor publicitare
Mass-media are astfel o mare influenţă asupra comportamentului uman, prin programele TV şi calupurile publicitare. Expunerea zilnică a privitorului la agresiuni fizice, prezentarea “vedetelor” care consumă alcool şi fumează, precum şi publicitatea la produsele alimentare care de obicei sunt nesănătoase, influenţează comportamentul uman mai mult decât credem.
Suntem supuşi în fiecare zi unui experiment social prin înecarea în reclame la alimente nesănătoase. Câte un mesaj rătăcit mai apare în cadrul unor calupuri publicitate în care scrie pe fond negru: “Consumul de sare, zahăr şi grăsimi dăunează sănătăţii”. Dar acest tip de mesaj nu este luat deloc în serios, atâta timp cât nu sunt prezentate imagini cu modalităţi de hrănire corectă. Nu se promovează un stil de viaţă sănătos în momente de maximă audienţă, ci sunt grupate câteva minute de astfel de sfaturi de obicei dimineaţa devreme când oamenii sunt învăluiţi cu pregătirile pentru o nouă zi de muncă. Oamenii sunt foarte ușor influențați de imagini. Nu ni se prezintă nicăieri pofta unei persoane de fructe sau legume, nu se promovează absolut deloc un astfel de comportament, şi nici nu ni se arată satisfacţia vreunui om când muşcă cu poftă dintr-un fruct delicios. Astfel de imagini ar fi foarte sugestive şi foarte uşor de urmat de către consumatori. În schimb ne sunt prezentate zilnic reclame nesănătoase şi medicamente care “vindecă” (dar de fapt întreţin) bolile produse de hrana pe care o ingerăm zilnic, care este contaminată şi care nicidecum nu mai are rol nutriţional.
Să fim realişti! Mesajele sporadice de care vorbeam, sunt doar praf în ochi. Pe absolut nimeni nu interesează să promoveze fructele şi legumele. Agricultorii nu îşi permit să plătească preţul ridicat al reclamelor publicitare. Sumele mari de bani le au companiile de medicamente şi marile corporaţii producătoare de alimente care sunt interesate doar de a face mai mulţi bani şi nu îi interesează că ne otrăvesc pe noi consumatorii, pentru că un adevărat pericol este reprezentat de grăsimile ascunse în alimente precum brânzeturi, mezeluri, îngheţată, dulciuri, produse de patiserie şi calorii lichide reprezentate de băuturile carbogazoase. Dacă am începe să ne hrănim sănătos şi corect, companiile producătoare de medicamente şi de aşa-zisele alimente, ar da faliment. Iar deţinătorii acestor companii dau bani mulţi pentru ca stilul sănătos de viaţă să nu fie intens promovat.
Având în vedere că este vorba de un subiect foarte complex vor exista 3 posturi pe această temă. Mai jos puteți urmări prima parte.

Reclamele şi mesajele publicitare – dictatorii obiceiurilor alimentare ale oamenilor!

foodnews_romania_obezitatea-şi-publicitatea_cristina_borsa_cuibus_cluj_napoca_transilvania-okZilnic, prin mesajele şi reclamele din pauzele de publicitate, ni se impune fără să realizăm, un anumit comportament alimentar, total nesănătos, ceea ce a dus la creşterea alarmantă a cazurilor de obezitate în ultimii ani. Aproape 40% dintre români sunt supraponderali, iar dacă nu intervenim în educaţia copiilor care sunt cei mai uşor influenţabili de spoturile publicitare, numărul cazurilor de obezitate va creşte în continuare. Obezitatea este o boală care se răspândeşte tot mai mult şi care provoacă decese. Tendinţa de creştere este cu atât mai înspăimântătoare cu cât mai nou afectează nu doar adulţii dar şi copiii. Obezitatea se datorează activităţii fizice tot mai reduse şi consumului prea mare de alimente bogate în grăsimi şi zahăr. Autorităţile specializate în domeniul alimentar sunt de părere că acumularea de mesaje comunicate copiilor prin intermediul publicităţii la alimente  nesănătoase, este o cauză importantă a consumului de alimente nesănătoase. În fiecare zi copiii văd aproximativ 15 reclame la alimente, iar mai mult de 95% dintre acestea promovează produse bogate în grăsimi, zahăr şi sodiu. Mai mult decât atât, reclamele la produse nu tocmai sănătoase îmbracă o imagine pozitivă. Se promovează gustul bun şi majoritatea comunică bucurie, voie bună şi sunt ”cool”. Mesajele publicitare influenţează opţiunile alimentare ale unui copil într-o măsură mai mare decât pe cele ale adulţilor. Acesta începe să distingă ideea de promovare a unui produs, deci semnificaţia de mesaj publicitar, în jurul vârstei de patru ani. Până în jurul vârstei de 10-11 ani, cei mici nu pot identifica alimentele „rele“, deci nu pot face alegeri sănătoase, potrivit psihologilor. Astfel, obiceiurile alimentare ale copiilor sunt dictate de cele din familie şi de mesajele publicitare până aproape de vârsta adolescenţei. Influenţa reclamelor la diferite tipuri de alimente asupra modului de hrănire a fost unul dintre obiectivele unei cercetări realizate de către Universitatea Yale. Au supus experimentului atât copii cât şi adulţi şi au luat ca unitate de măsură cantitatea de gustări consumate atât în timpul pauzelor publicitare cât şi după ce acestea nu mai erau difuzate. Cercetarea testează ipoteza potrivit căreia expunerea la publicitate referitoare la mâncare, din timpul vizionării diferitelor programe, contribuie la fenomenul obezităţii prin faptul că te îndeamnă să ciuguleşti orice aliment disponibil, nu doar celui care i se face reclamă, iar efectul nu are legătură cu foamea sau cu alte influenţe de natură conştientă. Studiul asupra copiilor a evidenţiat faptul că au consumat cu 45% mai mult atunci cand erau expuşi reclamelor la alimente difuzate în timpul unor desene animate. Dar copii sunt pofticioşi şi imită cu mare uşurinţă ceea ce văd în jurul lor, astfel că pentru date mai concludente au fost analizaţi şi adulţii. Studiul s-a efectuat asupra a 98 de studenţi, de diferite etnii şi rase, cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani. Participanţii, dintre care 72 erau de sex feminin şi 43 de sex masculin, au fost rugaţi să vizioneze un serial de comedie de 16 minute, care includea două pauze publicitare de câte 4 minute fiecare. Studenţii au fost împărţiţi pe trei grupe şi au fost puşi să urmărească reclame la alimente şi băuturi care sugerau gustarea asociată cu buna-dispoziţie şi distracţie (produse fast-food, băuturi carbogazoase, dulciuri), reclame care conţineau mesaje nutriţionale (sucuri de portocale, cereale, mic-dejun instant) şi reclame la produse nonalimentare. Participanţilor li s-a spus că vor fi intervievaţi la final cu privire la filmul care li s-a prezentat şi nu li s-a menţionat nimic despre calupurile publicitare. După vizionare, pentru completarea unui chestionar, au fost invitaţi în altă încăpere în care pe masă erau puse diferite gustări (fructe, legume, alune, cereale, chipsuri) şi s-a înregistrat tipul gustării şi cantitatea consumată de către fiecare participant la acest experiment. Analiza datelor a evidenţiat faptul că reclamele la produse alimentare influenţează comportamentul de hrănire al oamenilor iar efectul este mai puternic asupra bărbaţilor şi asupra celor aflaţi la dietă. S-a arătat deasemenea faptul că reclamele de acest gen au influenţă încă un anumit timp după vizionare, iar participanţii nu sunt contienţi de acest lucru. Fiecare dintre cele trei grupe a consumat cu precădere tipul de aliment pe care l-a văzut în reclamă, neţinând cont neapărat de un anumit brand. Teoriile social-cognitive sugerează faptul că reclamele care promoveză alimente au efect direct asupra comportamentului alimentar al oamenilor care se produce la nivelul inconştinent al acestora. Studiile au arătat faptul că reprezentarea mentală este activată mai întâi în manieră subtilă iar apoi, aceasta declanşează efecte la nivel incontinent şi neintenţionat.  Oricum studiile anterioare au demonstrat că prin anumite modalităţi de stimulare externă, fără intenţia voită a persoanei, aceasta poate manifesta un schimbări de comportament precum agresiune, loialitate, bunătate, milă, obrăznicie etc. Mecanismul prin care se produce modificarea comportamentală este datorat asocierii dintre percepţia unui anumit comportament (care activează reprezentarea) cu oameni care se comportă în mod asemănător. Tot acest mecanism creează nu doar tendinţa oamenilor de a imita, dar şi pe cea a copiilor de a învăţa.

Prevenirea obezităţii
foodnews_romania_seminte_publicitatea_reclama_obezitatea_cristina_borsa_cuibus_cluj_napoca_transilvania_romania_alimentatie_sanatoasa2“Obezitatea e o boală cronică, care durează toată viaţa. Managementul greutăţii înseamnă optimizarea stilului de viaţă, dietă, mişcare şi terapie bazată pe medicamente”, spune preşedintele Asociaţiei Române pentru Studiul Obezităţii, conf. dr. Gabriela Roman.
Pentru prevenirea problemelor legate de greutatea corporală, trebuie să se înceapă de la educarea copiilor în aceste sens şi pentru aceasta se recomandă unele măsuri:
–    Limitarea numărului de calorii provenite din lichidele pe care le consuma copilul, pentru că multi copii beau zilnic prea multe sucuri de fructe;
–    Evitarea meselor frecvente de tip fast food;
–    Reducerea porţiilor consumate la fiecare masă. O problemă comună a copiilor supraponderali este faptul că porţiile sunt prea mari. Copiii nu trebuie să fie forţaţi să “cureţe farfuria”. Pentru a învăţa să mănânce sănătos, ei trebuie să ştie să se oprească atunci când sunt sătui şi chiar un pic înainte;
–    Încurajarea activităţii fizice zilnice trebuie să fie, de asemenea, o prioritate! Oricare sunt bune: plimbările cu părinţii sau cu bunicii, joaca afară din casă, mersul pe bicicletă, practicarea sporturilor de echipă etc;
–    Limitarea timpului acordat televizorului şi calculatorului şi evitarea consumului de alimente în timpul acestor activităţi;
–    Comunicarea şi discuţiile referitoare la alimentaţia sănătoasă sunt importante însă insistarea excesivă asupra noţiunilor de “calorie”, “grăsime” şi “dieta” în general, poate să frustreze copilul şi să conducă la dezechilibre.
Aveţi grijă de sănătatea dumneavoastră şi a copiilor! Hrăniţi-vă conştient!

Post Author: Ing. Cristina Borsa

Ing. Cristina Borsa
Sunt inginer în Tehnologia Prelucrării Produselor Agricole, momentan studentă la Jurnalism, preocupată de sănătatea mea şi a oamenilor din jurul meu, pasionată de artă şi literatură, şi nu în ultimul rând fascinată de oameni. Deşi toate acestea par individuale, ca şi cum nimic nu le uneşte, există un liant puternic: viaţa însăși! Iar dacă nu ne hrănim în deplină cunoştintă de cauză, ne batem joc de viaţa noastră. De aceea lumea trebuie informată în acest sens. “Suntem ceea ce mâncăm!” Nu e aşa? Hrăneşte-ţi viaţa!

Leave a Reply

Fi primul care comentează !

Anunță-mă dacă sunt
avatar
wpDiscuz