Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunţă concursul de recrutare pentru ocuparea unei funcții publice de execuţie vacante de consilier juridic clasa I gradul profesional superior la Direcția Juridică – Serviciul Legislație și Avize. Data: 17 februarie 2017, ora 10:00, proba scrisă. Sursa: MADR.RO-Posturi scoase la concurs Link articol: Anunt concurs – 06.02.2017
Alexandru Potor, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a participat în 23 ianuarie 2017 la Consiliul Uniunii Europene (Agricultură și Pescuit), care s-a desfăşurat la Bruxelles, Belgia.
Unul dintre subiectele de pe ordinea de zi a vizat studiul privind impactul concesiilor din acordurile de liber schimb asupra producţiilor agricole. Cu privire la acest subiect, Statele Membre au apreciat pozitiv intensificarea facilitării schimburilor comerciale prin intermediul acordurilor de liber schimb cu apărarea intereselor fermierilor autohtoni, a industriei alimentare și a conceptului european de agricultură. România apreciază demersul Comisiei Europene de a realiza studiul de impact şi solicită continuarea procesului de evaluare şi monitorizare periodică a stadiului implementării acordurilor de liber schimb cu țările terțe pentru a fi în măsură să ne calibrăm interesele ofensive și defensive în vederea îmbunătățirii accesului pe piețele internaționale. În acest context, România se raliază la declarația Franței cu privire la impactul economic cumulativ al acordurilor comerciale viitoare asupra sectorului agricol din Uniunea Europeană, în sensul reducerii limitelor de metodologie ale studiului și creării unui instrument de management pentru cuantificarea rezultatelor negocierilor asupra produselor identificate ca sensibile și asupra sectoarelor vulnerabile, cu ocazia încheierii acordurilor de liber schimb viitoare dintre UE și țările terțe.
Un alt punct important aflat pe ordinea de zi a şedinţei l–a constituit raportul privind situația pieței și pachetul legislativ privind produsele lactate. Comisia a prezentat pachetul pentru sectorul laptelui într-o nuanță pozitivă, precizând că evoluția prețurilor este într-o pantă ascendentă, 25% creștere la prețuri în a 2-a jumătate a anului 2016, untul înregistrează o creștere cu 72% din mai (creștere lunară cu 24%), ajungând la 430€/tonă. Producția de lapte a cunoscut o contracție înregistrând o creștere cu doar 0,7% în noiembrie peste nivelul din 2015, iar la laptele praf degresat se constată o creștere cu 30%. Pentru sectorul cărnii de porc, după anumite dificultăți în 2016 exporturile au rămas constante, preocuparea principală fiind gripa porcină din țările baltice și în Polonia, o piață monitorizată cu atenție de Comisie.
România a prezentat situația pieței locale, arătând că perspectivele par încurajatoare, însă fermierii au trecut prin situații grele, subliniind că în perioada de vârf prețul a fost 11 €/cenți pe litru de lapte, pachetul laptelui a ajutat, dar nu a avut efectul scontat, Comisia nu are multe pârghii de intervenție și în viitor Politica Agricolă Comună trebuie să trateze problematica volatilității prețurilor. De asemenea, Comisia și Statele Membre trebuie să se concentreze pe anticiparea situațiilor de criză, pentru că piața UE este legată la piața mondială. România consideră că Pachetul privind laptele și-a atins scopul într-o oarecare măsură, însă suntem de părere că este nevoie de o implicare mai mare atât din partea Uniunii Europene cât și a Statelor Membre, care să conducă la consolidarea semnificativă a poziției producătorilor pe lanțul alimentar.
Totodată, considerăm că pachetele financiare destinate sectoarelor în contextul crizei de pe piață au fost binevenite, însă au contribuit parțial la redresarea sectoarelor afectate. În cazul României, sectorul lapte și produse lactate, precum și sectorul suine încă necesită intervenții pentru ca producătorii să fie parțial compensați față de pierderile suferite.
***
În marja Consiliului, secretarul de stat Alexandru Potor a avut o întâlnire cu domnul Jerzy Bogdan Plewa, director general al Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene (DG AGRI). În cadrul întâlnirii au fost prezentate prioritățile în domeniul agriculturii din Programul de Guvernare și susținerea schemelor de sprijin cuplat notificate de România în 2016, aferente perioadei 2017 -2020. Cu această ocazie, Alexandru Potor a solicitat realizarea unei bilaterale tehnice în care experţii români şi cei ai DG AGRI să lămurească neclarităţile legate de sprijinul cuplat. DG AGRI a răspuns pozitiv, urmând ca în a doua săptămână a lunii februarie să aibă loc această bilaterală.
Sursa: MADR-Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
Link articol: Participarea secretarului de stat Alexandru Potor la Consiliul Uniunii Europene (Agricultură și Pescuit)
În perioada 21-23 ianuarie 2017, Petre Daea, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a vizitat bazinele legumicole din judeţele Giurgiu (comunele Adunaţii Copăceni, Comana, Colibaşi), Ilfov (comuna Vidra) şi Galaţi (comuna Matca).
Cu această ocazie, ministrul Petre Daea a discutat cu producătorii de legume – tomate în spaţii protejate – pentru a vedea la faţa locului stadiul pregătirii noilor culturi.
De asemenea, ministrul Agriculturii a prezentat în detaliu formele de sprijin pentru tomate din producţia internă şi modul în care poate fi implementat Programul de Guvernare privind sprijinul acordat pentru producţia de tomate în spaţii protejate.
Reamintim că Ministerul Agriculturii a elaborat un act normativ pentru aprobarea schemei ”Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate”. Acesta se află postat pe site-ul www.madr.ro şi va fi supus aprobării Guvernului în perioada următoare.
Sursa: MADR-Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
Link articol: INFORMARE DE PRESĂ
Din analiza efectuată asupra actelor normative în vigoare și a modului de implementare a schemelor de plăți directe pe teritoriul României în baza prevederilor REG CE nr. 1306/2013, respectiv REG CE nr. 1307/2013, rezultă faptul că, în realizarea materialelor de presă au fost preluate numai prevderile art. 52, alin. 2 din Regulamentul CE nr. 1307/2013, fără a fi luate în calcul actele normative naționale de punere în aplicare a prevederilor acestui regulament.
Astfel, rezultă că, prin nici unul din actele normative în vigoare, România nu susține subvenționarea, fie și prin schema de sprijin cuplat, a uleiului de măsline. De altfel, înțelesul schemei de sprijin facultativ cuplat așa cum este prevăzut în Reg CE nr. 1307/2013 este acela că acest sprijin se acordă cuplat de o producție. Din acest punct de vedere, România, chiar în condițiile în care ar exista cerințe, nu ar putea acorda o schema de sprijin cuplat pentru uleiul de măsline, de exemplu, neavând producție de măsline.
Revenind la prevederile actelor normative în vigoare, acestea prevăd:
ART 52. din REGULAMENTUL (UE) NR. 1307/2013 din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului, prevede:
“Art. 52: Norme generale
(1)Statele membre pot acorda sprijin cuplat fermierilor în condiţiile prevăzute în prezentul capitol (denumit în continuare în prezentul capitol “sprijin cuplat”).
(2)Sprijinul cuplat poate fi acordat în următoarele sectoare şi producţii: cereale, plante oleaginoase, culturi proteice, leguminoase pentru boabe, in, cânepă, orez, fructe cu coajă lemnoasă, cartof pentru feculă, lapte şi produse lactate, seminţe, carne de oaie şi de capră, carne de vită şi mânzat, ulei de măsline, viermi de mătase, furaje uscate, hamei, sfeclă de zahăr, trestie de zahăr şi cicoare, fructe şi legume şi specii forestiere cu ciclu scurt de producţie.
(3)Sprijinul cuplat poate fi acordat numai în acele sectoare sau în acele regiuni dintr-un stat membru în care anumite tipuri de agricultură sau anumite sectoare agricole care sunt deosebit de importante din motive economice, sociale sau de mediu sunt afectate de anumite dificultăţi….
(6)Sprijinul cuplat se acordă sub forma unei plăţi anuale, în limite cantitative definite şi se bazează pe suprafeţe şi producţii fixe sau a pe un număr fix de animale”
Reținem faptul că art. 52, este articol de norme generale din Regulament, care statuează în mod evident că sprjinul se bazează pe suprafețe și producții fixe.
Actul normativ național de punere în aplicare a prevederilor REG CE nr. 1307/2013, este Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 3/2015, cu modificările și completările ulterioare pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură.
În cuprinsul OUG 3/2015, la Capitolul VIII, art. 24, referitor la sprijinul cuplat, se prevăd următoarele :
“(1)Sprijinul cuplat se poate acorda sectoarelor şi producţiilor prevăzute la art. 52 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, considerate importante din motive economice, sociale şi de mediu şi care sunt afectate de anumite dificultăţi.
(2)Pentru a beneficia de sprijinul cuplat prevăzut al art. 1 alin. (2) lit. e), fermierii trebuie să respecte prevederile art. 6-8 şi condiţiile specifice aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
(3)Pentru culturile sau plantaţiile care se înfiinţează începând cu anul 2016, fermierii trebuie să facă dovada că utilizează sămânţă şi material săditor certificate oficial potrivit prevederilor Legii nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi a materialului săditor, precum şi testarea şi înregistrarea soiurilor de plante, republicată, cu excepţia fermierilor participanţi la schema simplificată pentru micii fermieri.”
În aplicarea prevederilor OUG 3/2015, cu modificările și completările ulterioare, a fost aprobată HOTĂRÂREA nr. 219 din 25 martie 2015 privind stabilirea sectoarelor, culturilor şi speciilor de animale pentru care se acordă sprijin cuplat în perioada 2015-2020 (act normativ de implementare specifică).
Aceasta stabilește, în mod explicit și fără echivoc, care sunt culturile și speciile de animale care beneficiază de sprijin cuplat în perioada 2015-2020.
Astfel, potrivit art. 1 se prevăd culturile din sectorul vegetal pentru care se acordă sprijin cuplat :
“Se acordă sprijin cuplat în perioada 2015-2020 în sectorul vegetal, pentru următoarele culturi:
a)soia;
b)lucernă;
c)mazăre boabe pentru industrializare;
d)fasole boabe pentru industrializare;
e)cânepă pentru ulei şi fibre;
f)orez;
g)sămânţă de cartof;
h)hamei;
i)sfeclă de zahăr;
j)tomate pentru industrializare cultivate în câmp;
k)castraveţi pentru industrializare cultivaţi în câmp;
l)legume cultivate în sere: tomate, castraveţi, ardei, varză pentru consum în stare proaspătă şi castraveţi pentru industrializare;
m)legume cultivate în solare: tomate, castraveţi, ardei, varză şi vinete pentru consum în stare proaspătă şi castraveţi pentru industrializare;
n)prune pentru industrializare;
o)mere pentru industrializare;
p)cireşe şi vişine pentru industrializare;
q)caise şi zarzăre pentru industrializare;
r)cartof timpuriu pentru industrializare.”
Din articolul 1 al HG nr. 219/2015, act normativ de implementare, rezultă faptul că, uleiul de măsline nu beneficiază de sprijin cuplat acordat de România.
De asemenea, din analiza prevederilor art. 41 din OMADR nr. 619/ pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, rezultă, în mod clar și fără echivoc, că această formă de sprijin se acordă producătorilor care cultivă :
“a)soia;
b)lucernă;
c)mazăre boabe pentru industrializare;
d)fasole boabe pentru industrializare;
e)cânepă pentru ulei şi fibre;
f)orez;
g)sămânţă de cartof;
h)hamei;
i)sfeclă de zahăr;
j)tomate pentru industrializare cultivate în câmp;
k)castraveţi pentru industrializare cultivaţi în câmp;
l)legume cultivate în sere – tomate, castraveţi, ardei, varză pentru consum în stare proaspătă şi castraveţi pentru industrializare;
m)legume cultivate în solare – tomate, castraveţi, ardei, varză şi vinete pentru consum în stare proaspătă şi castraveţi pentru industrializare;
n)prune pentru industrializare;
o)mere pentru industrializare;
p)cireşe şi vişine pentru industrializare;
q)caise şi zarzăre pentru industrializare;
r)cartof timpuriu pentru industrializare.”.
În concluzie, așa cum rezultă din analiza actelor normative în vigoare și a articolelor prezentate mai sus, considerăm oportună corectarea informaţiilor apărute în mass-media, în sprijinul fermierilor precum și al publicului interesat cu privire la acordarea sprijinului cuplat în sectorul vegetal.
Sursa: MADR-Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
Link articol: COMUNICAT DE PRESĂ privind articolele apărute în mass-media, potrivit cărora se menţionează că agricultorii vor primi “o subvenţie substanţială de la APIA pentru uleiul de măsline”
ANUNT CONCURS 1 – 07.12.2016
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în temeiul H.G. nr. 611/2008, anunţă scoaterea la concurs a unei funcţii publice de execuție vacante de consilier asistent la Direcția Generală Control, Antifraudă și Inspecții, Compartimentul județean Mehedinți. Interviul se va susţine într-un termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data susţinerii probei scrise.
Proba scrisă: 09 ianuarie 2016, ora 10,00
Sursa: MADR.RO-Posturi scoase la concurs
Link articol: ANUNT CONCURS 1 – 07.12.2016
Anunt concurs consilier superior – Directia Politici in Zootehnie – 16.12.2016
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale organizează concurs prin recrutare pentru ocuparea funcției publice de executie temporar vacantă de consilier superior din cadrul Direcției Generale Politici Agricole și Industrie Alimentară- Direcția Politici în Zootehnie
Proba scrisă: 30 decembrie 2016, ora 10.00
Sursa: MADR.RO-Posturi scoase la concurs
Link articol: Anunt concurs consilier superior – Directia Politici in Zootehnie – 16.12.2016
COMUNICAT DE PRESĂ Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale are obligaţia ca până în 15 ianuarie 2017 să adopte normele metodologice de desfășurare a acțiunilor privind lanțul scurt de aprovizionare prevăzut în Legea nr. 150/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare. Reamintim că definiţiile produselor agroalimentare sunt cele stabilite de …
Participarea ministrului Achim Irimescu la reuniunea lunară a Consiliului Uniunii Europene – Agricultură și Pescuit -
Achim Irimescu, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a participat în perioada 12 – 13 decembrie 2016, la cea de a 3509-a reuniune a Consiliului Uniunii Europene (Agricultură și Pescuit), la Bruxelles, Belgia.
Pe agenda reuniunii s-au aflat subiecte ce vizează domeniul Pescuit, mai exact propunerea pentru un Regulament al Consiliului privind stabilirea oportunităților de pescuit și a cotelor de pescuit aplicabile în apele Uniunii și pentru flotele de pescuit în unele ape non UE. De interes pentru România a fost propunerea pentru Regulamentul Consiliului privind cotele de pescuit în Marea Neagră. Cu privire la acest punct, România a susţinut adoptarea unui Regulament care asigură menţinerea cotelor la nivelul celui aplicabil pentru anul 2016 (calcan: 42,5 tone/an).
În ce priveşte domeniul Agricultură, pe agendă s-a aflat Proiectul de Concluzii ale Consiliului referitoare la consolidarea poziției agricultorilor în cadrul lanțului de aprovizionare cu produse alimentare și practicile comerciale neloiale. Președinția a propus un set de concluzii ale Consiliului referitoare la consolidarea poziției agricultorilor în cadrul lanțului de aprovizionare cu produse alimentare și practicile comerciale neloiale. S-a agreat asupra faptului că fermierii reprezintă veriga slabă şi că sunt aplicate practici comerciale neloiale.
Cu privire la acest capitol, Statele Membre au avut reacţii diferite, o parte dintre acestea, printre care şi România, susţin aspecte precum consolidarea poziției fermierului pe lanțul alimentar în cadrul textului de concluzii. O altă parte a statelor membre susțin necesitatea consolidării poziției fermierilor în cadrul lanțului alimentar, dar se opun adoptării unei legislaţii la nivel european care să reglementeze practicile comerciale neloiale. Principalele argumente în acest sens le reprezintă posibila creștere a birocrației, existența unor legislații și sisteme funcționale la nivel național, principiul subsidiarițății, perturbarea pieței interne.
Comisia Europeană a luat notă de observațiile Statelor Membre și va ține cont în analiza sa de componenta de subsidiaritate. Apreciază pozitiv setul de concluzii ale Consiliului, iar intenția nu este de a reduce protecția sistemelor existente. Importanța inițiativei pentru consolidarea puterii de negociere a fermierului în cadrul lanțului alimentar va fi abordată și la Forumul de la nivel înalt organizat de DG GROW în 15 decembrie a.c.
Un alt subiect pe ordinea de zi a fost reprezentat de schimbările climatice şi agricultura, în discuţie fiind propunerea de Regulament a Parlamentului European și a Consiliului privind reducerile anuale a emisiilor de gaze cu efect de seră de către Statele Membre în perioada 2021 -2030.
Participarea ministrului Achim Irimescu la reuniunea lunară a Consiliului Uniunii Europene – Agricultură și Pescuit –
Source: MADR-Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
„Târg de Crăciun” în curtea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) va găzdui „Târgul de Crăciun”, în curtea instituției, în perioada 16 – 18 decembrie 2016, între orele 10.00-18.00, iar duminica de la 10.00 -16.00, eveniment în cadrul căruia vizitatorii vor putea găsi produse agro-alimentare tradiţionale specifice perioadei sărbătorilor de iarnă. Astfel, consumatorii vor putea regăsi produse tradiționale atestate de MADR, ori a căror denumire este recunoscută la nivelul Uniunii Europene sau se află în curs de recunoştere, produse din arealul zonei montane dar şi produse de origine animală de la crescătorii de ovine, caprine şi porcine specifice arealului din care aceştia provin (Transilvania, Muntenia, Oltenia) păstrate din generaţie în generaţie în tradiţia mesei de Crăciun, precum şi alte produse alimentare.
Achim Irimescu, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, va deschide oficial târgul vineri, 16 decembrie 2015, la ora 10.00, va face un tur al expozanţilor şi va înmâna diplome de participare din partea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale tuturor expozanţilor prezenţi.
Vizitatorii „Târgului de Crăciun” de anul acesta sunt invitaţi să redescopere gustul bucatelor din diferite regiunii ale României, al produselor din lapte sau din carne (brânză, smântână, caşcaval, telemea, brânză de burduf în coajă de brad şi în membrană naturală, caş, cârnaţi de porc sau oaie, slănină afumată, caltaboş, jumări, cârnaţi de casă, sloi de oaie, drob de porc, lebăr, tobă de casă, jambon afumat, patricieni din carne de oaie afumaţi, muşchi afumat şi mititei etc.), al produselor din pește (salată icre crap sau ştiucă, batog de crap argintiu, pastramă de crap argintiu, macrou afumat la rece, sardeluţe, păstrăv afumat în cobză de brad Doftana etc.), al produselor de panificaţie şi patiserie (cozonac Domnesc, plăcintă cu dovleac, plăcintă cu brânză etc.) al siropurilor, gemurilor sau dulceţurilor de fructe, gama de dulceţuri „Topoloveana”, zacuşte, uleiuri aromate, cosmetice naturale şi altele.
La eveniment vor fi prezenţi, de asemenea, producători de fructe şi legume, miere (polen, faguri, propolis) dar şi cei de palincă şi vin. Între produsele care vor încânta vizitatorii menţionăm „Magiunul de prune de Topoloveni”, produs care beneficiază de sistemul de calitate europeană „Indicație Geografică Protejată – I.G.P.”. De asemenea, se vor regăsi şi alte produse aflate în curs de dobândire a protecţiei la nivelul Uniunii Europene, cum este Scrumbia afumată de Dunăre ori Caşcavalul de Săveni (în curs de dobândire IGP).
Brânza de burduf în coajă de brad, telemeaua de oi de la Vaideeni, telemeaua de oi cu ardei iute, salată tulceană cu icre de știucă, păstrăvul afumat în cobza de brad şi cârnaţii olteneşti vor fi, de asemenea, expuse de producătorii români care îşi doresc în viitorul apropiat să înregistreze aceste produse pe sistemele de calitate europene.
În târg vor fi prezenţi şi meşteri populari care vor aduce măşti tradiţionale, instrumente populare, icoane, obiecte obţinute prin prelucrarea lemnului şi a hârtiei ori păpuşi cu motive populare.
La târgul de Crăciun vor expune producători din următoarele judeţe: Alba, Argeş, Braşov, Botoşani, municipiul Bucureşti, Călăraşi, Covasna, Constanţa, Dâmboviţa, Giurgiu, Galaţi, Hunedoara, Harghita, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Prahova, Sălaj, Tulcea, Vaslui, Vaslui, Vrancea.
„Târg de Crăciun” în curtea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
Source: MADR-Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
Seful MADR anunta ce productii au obtinut fermierii in acest an
Productia cerealelor de toamna a inregistrat in acest an o scadere de 15% in comparatie cu recolta din 2015, anunta ministrul Agriculturii, Achim Irimescu.
„La cerealele de vara a fost mai mare cu 15% fata de anul trecut, iar la cele de toamna recolta a fost mai scazuta cam cu 15%. La floarea soarelui am avut 1,8 milioane tone. A fost destul de bine, tinand cont de conditiile climatice, pentru ca s-au dezvoltat niste soiuri care, desi pare ca sunt ramasite cand treci prin camp, au de fapt o productie destul de buna. Productia de porumb a ajuns la 9,2 milioane de tone, cu 4,8 tone la hectar. A fost o anumita suprafata calamitata din cauza secetei, dar, si daca ploua cat trebuie, o parte dintre fermieri tot nu puteau face mai mult, pentru ca nu au tehnologie si folosesc samanta din hambar”, a declarat Achim Irimescu, pentru Agerpres.
In opinia ministrului, performanta productiei in Romania este afectata de doua lucruri, respectiv de conditiile climatice si de lipsa tehnologiei. „Sunt multi fermieri care sunt fermieri pentru ca s-au nascut la tara, dar nu au cunostinte sa faca agricultura. Stiti foarte bine, agricultura se face cu foarte multa stiinta”, a mai spus Achim Irimescu.
Intrebat daca Romania are totusi sansa in viitor sa isi imbunatateasca performanta agricola, ministrul Agriculturii este de parere ca „nu curand”.
„Trebuie o schimbare de generatii si trebuie sa dezvoltam sectorul fermelor comerciale. Sper sa nu creasca foarte mult fermele mari si sa apara sectorul de mijloc. In opinia mea, ar fi foarte important pentru Romania sa fie tineri in agricultura, care sa aiba undeva la 100 — 150, maximum 200 de hectare, si sa produca performant. Cu subventiile actuale si cu o productie buna, cred ca se poate trai destul de bine de pe 150 de hectare”, a mai spus acesta.
Totodata, Achim Irimescu a precizat ca fermierii urmeaza sa primesca despagubiri pentru pagubele produse de seceta.
„Urmeaza sa anuntam zilele acestea ca vom merge pe un ajutor de stat care va fi notificat Comisiei Europene. Vizam in special judetele cele mai afectate, cum este Botosani, dar si alte 2-3 judete. Mi-e greu sa spun deocamdata despre ce sume este vorba. Solicitarea pentru despagubiri de la minister a fost pentru un milion de hectare, dar avand in vedere conditiile pentru acordarea ajutorului, adica fiecare fermier care cere ajutor de despagubire trebuie sa vina cu date contabile pe trei ani din urma ca sa vedem care este pierderea efectiva, dar cei mai multi dintre ei nu au date contabile. Aici este marea problema, pentru ca degeaba le promit eu ca le dau despagubiri, daca ei nu au dovezi. Noi notificam masura la Bruxelles si pe urma ei depun dosarele”, a declarat Achim Irimescu, pentru Agerpres.
De asemenea, seful MADR a precizat ca si anul trecut s-au acordat despagubiri pentru seceta, insa, din plafonul stabilit de 600 milioane de lei, s-au platit efectiv sub 300 milioane lei.
Source: Știriagricole.ro
Seful MADR anunta ce productii au obtinut fermierii in acest an
