După două scrisori oficiale prin care Comisia Europeană şi-a exprimat dezacordul asupra anumitor prevederi din legea privind etichetarea laptelui și produselor lactate, adoptată anul trecut, parlamentarii vor supune din nou la vot un proiect de act normativ de modificarea a acestei legi care nu s-a aplicat niciodată.
Modificarea Legii privind etichetarea laptelui și a produselor lactate (Legea 88/2016) a fost propusă la presiunea fermierilor români dorinici să limiteze importurile și să obțină prețuri mai bune de la procesatori intră din nou în actualitatea parlamentară.
Menționăm că Legea nu poate intra în vigoare până nu are acordul Comisiei Europene, iar Guvernul, în punctul său de vedere adresat Parlamentului susține că din mesajul Comisiei “se înțelege că este foarte puțin probabil ca reprezentanții Comisiei Europene să emită o decizie având în vedere încălcarea procedurii de notificare, aspect ce ridică probleme majore pentru intrarea în vigoare a Legii 88/2016.
Se doreşte o procedură mai simplă de transformare a societăților agricole în societăți comerciale Proprietarii de terenuri agricole, care fac parte din diferite forme de asociere având ca scop exploatarea terenurilor agricole, vor avea de anul acesta la dispoziție o procedură mai simplă de transformare a respectivelor societăți agricole în societăți comerciale, cu posibilitatea de …
Tinerii fermieri, care au o varsta de pana in 40 ani, au posibilitatea sa acceseze fonduri europene nerambursabile, in valoare de 50.000 Euro pe proiect, in cadrul submasurii 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, din PNDR 2020.
Pentru aceasta submasura pragul minim este de 25 de puncte si reprezinta pragul sub care niciun proiect nu poate intra la finantare. Va prezentam in cadrul acestui articol criteriile de selectie ale proiectelor, conform Ghidului solicitantului.
Primul principiu luat in calcul este cel al sectorului prioritar. De exemplu, pentru vegetal, cei care isi propun sa se instaleze in fruntea unei ferme legumicole vor obtine 30 puncte. Pentru exploatatiile care au ca scop producerea de samanta/ material saditor, inclusiv pentru pepiniere pomicole si viticole – exceptand cele pentru legumicultura se vor acorda 25 de puncte. Pentru pomicultura, exceptand pepinierele pomicole, se vor acorda 20 puncte.
Pentru sectorul zootehnic, fermele de bovine sunt prioritizate, pentru acestea acordandu-se 30 puncte. De asemenea, fermierii vor primi pentru apicultura 25 puncte, iar pentru ferme din sectorul ovinelor si caprinelor 20 puncte.
Un alt principiu luat in considerare este si cel al comasarii exploatatiilor avand in vedere numarul exploatatiilor
preluate integral. Astfel, daca solicitantul preia integral minim trei exploatatii agricole se vor acorda 15 puncte, daca preia doua exploatatii agricole 10 puncte, iar daca preia una – 5 puncte.
O diferentiere in cadrul selectiei se va face si pe baza nivelului de calificare in domeniul agrico. Mai exact, daca solicitantul a absolvit cu diploma de studii superioare in domeniul agricol se vor acorda 25 puncte, daca solicitantul a absolvit studii postliceale sau liceale in domeniul agricol – 20 puncte, iar daca solicitantul are o formare profesionala care confera un nivel de calificare superior nivelului minim obligatoriu solicitat prin eligibilitate si anume, prin studii/ curs de calificare in domeniul agricol, agro-alimentar, veterinar sau economie agrara de cel putin Nivel 1 de calificare profesionala, conform legislatiei aplicabile la momentul acordarii certificatului de calificare profesionala se vor acorda 10 puncte.
Totodata, se va lua in calcul si principiul potentialului agricol care vizeaza zonele cu potential determinate in baza studiilor de specialitate. Astfel, daca proiectul este implementat intr-o zona cu potential ridicat se vor acorda 25 puncte, iar daca proiectul este implementat intr-o zona cu potential mediu – 20 puncte.
Aslte 5 puncte se vor acorda daca solicitantul isi propune prin proiect sau demonstreaza ca detine/ dezvolta la nivelul exploatatiei agricole si prevede in cadrul Planului de Afaceri ca va pastra / dezvolta nucleul de rase (rasele vor fi certificate si se vor regasi in Registrul genealogic al raselor), respectiv soiuri autohtone (conform Catalogului oficial al soiurilor de plante de cultura din Romania elaborat de catre ISTIS) pe toata durata de implementare si monitorizare a proiectului.
Sprijinul nerambursabil este de maximum 50.000 Euro si va fi acordat sub forma de prima in doua transe, astfel: 75% din cuantumul sprijinului la primirea deciziei de finantare si 25% din cuantumul sprijinului in maximum trei ani de la primirea deciziei de finantare.
Fermierii români vor putea beneficia de garanţii de stat de până la 80% pentru cumpărarea de terenuri, dar şi de dobânzi şi comisioane de garantare reduse, conform modificărilor legislative prevăzute pentru anul 2017 în vederea îmbunătăţirii accesului la finanţare al fermierilor români.
Şeful MADR a prezentat bancherilor un proiect de actul normativ, aflat în dezbatere publică pe site-ul ministerului, argumentând că actul normativ reglementează cadrul juridic necesar pentru dezvoltarea şi facilitarea accesului la finanţare al fermierilor, al beneficiarilor PNDR 2014-2020 şi POPAM 2014-2020, cu scopul achiziţiei de terenuri agricole, precum şi dezvoltării afacerilor în domeniul producţiei vegetale, zootehnice şi acvaculturii, creşterea producţiei destinate pieţei interne şi externe şi a calităţii acesteia.
Astfel, conform proiectului menţionat, pentru cumpărarea de terenuri se acordă garanţii de stat de până la 80% din valoarea creditului, iar diferenţa se asigură cu terenul cumpărat, în timp ce garantarea creditelor acordate beneficiarilor de către instituţiile finanţatoare pentru investiţii specifice în agricultură se poate face până la o valoare de până la 3 milioane de euro.
Nu în ultimul rând, creditul din capitalul de lucru devine credit cu accesibilitate garantată de 80% de către stat şi de un procent de 20% alte garanţii, în condiţiile băncii.
Potrivit MADR, proiectul menţionat urmează să parcurgă toate etapele de validare juridică.
Legea 321 sau 51% produse româneşti cum mai este numită va fi dezbătută în comisii, iar un răspuns din partea Guvernului va veni curând.
Marile magazine nu mai sunt obligate să vândă produsele româneşti în spaţii speciale şi nu trebuie să mai achiziţioneze marfă pe lanţul scurt, ci prin parteneriat direct, acestea fiind câteva propuneri agreate de Comisia pentru Agricultură de la Camera Deputaţilor ca modificări la legea privind comercializarea produselor româneşti.
Comisia pentru Agricultură a dezbătut o sesizare a Comisiei Europene cu privire la legea amintită şi a făcut mai multe propuneri, urmând ca săptămâna viitoare să decidă cu privire la modificările ce vor fi aduse legii.O altă cerinţă a CE a fost eliminarea din lege, şi anume, prevederea potrivit căreia supermarketurile sunt obligate să achiziţioneze 51% din produsele alimentare prin lanţ scurt, dar comisia preferă să păstreze acest procent.
România deţine un patrimoniu forestier de o valoare inestimabilă, inclusiv suprafeţe însemnate cu păduri virgine şi cvasivirgine. Gestionarea durabilă şi dezvoltarea fondului forestier naţional şi protecţia strictă a pădurilor cu valoare conservativă excepţională constituie priorităţi ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, care decurg din strategia forestieră naţională şi din reglementările internaţionale adoptate de ţara noastră.
Protecţia strictă a pădurilor virgine şi cvasivirgine este una dintre căile principale de conservare şi ameliorare a biodiversităţii pădurilor româneşti. Completarea în anul 2017 a cadrului legal necesar pentru a se asigura păstrarea acestor păduri pentru generaţiile viitoare a deschis posibilitatea identificării şi punerii sub protecţie strictă a tuturor pădurilor virgine şi cvasivirgine care ne-au mai rămas.
O noutate legislativă în ceea ce priveşte protejarea acestor păduri este reprezentată de Ordinul nr. 2525/2017 privind constituirea Catalogului naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România publicat în Monitorul Oficial nr. 63/2017.
Prin acest ordin se aprobă constituirea Catalogului naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România ca instrument de evidenţă şi gestiune a pădurilor virgine şi cvasivirgine.
Care sunt categoriile de păduri care se includ în catalog?
Catalogul cuprinde următoarele categorii de păduri:
pădurile încadrate în categoriile funcţionale de păduri virgine şi păduri cvasivirgine, potrivit amenajamentelor silvice existente şi a celor care se vor elabora ulterior;
pădurile care îndeplinesc criteriile şi indicatorii de identificare a pădurilor virgine şi cvasivirgine, altele decât cele prevăzute mai sus, care sunt identificate prin Studii de fundamentare pentru includerea în Catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România, denumite în continuare studii de fundamentare.
Acest catalog se publică pe pagina de internet a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură şi se reactualizează ori de câte ori se includ sau se exclud păduri virgine şi cvasivirgine din acest Catalog.
Cine identifică aceste tipuri de păduri?
În scopul alcătuirii evidenţei pădurilor, structurile teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură identifică aceste păduri corespunzător ariei lor de competenţă şi întocmesc lista pădurilor virgine şi cvasivirgine, prezentând toate informaţiile din Catalog, listă pe care o transmit autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură în vederea integrării în Catalogul de pe site-ul acesteia.
Cine poate realiza studii de fundamentare?
Studiile de fundamentare se realizează de către persoane fizice sau juridice.
Persoanele fizice care elaborează studiul de fundamentare trebuie să facă dovada că au studii superioare în domeniul silviculturii şi că îndeplinesc cel puţin una dintre următoarele condiţii: să fie atestate ca şef de proiect în amenajarea pădurilor sau ca expert CTAP; să fie cercetători ştiinţifici minimum gradul III şi să fie cadre didactice universitare care îşi desfăşoară activitatea în domeniul silviculturii, ecologiei sau biologiei.
Persoanele juridice care elaborează studiul de fundamentare trebuie să facă dovada că au relaţii contractuale cu o persoană care îndeplineşte condiţiile prevăzute pentru persoane fizice şi, dacă persoanele juridice consideră necesar, una sau mai multe persoane care îndeplinesc cel puţin una dintre următoarele condiţii: să fie absolvenţi de studii superioare în domeniul ştiinţelor naturii – silvicultură, ecologie şi protecţia mediului, biologie, care să aibă o experienţă profesională în domeniu de minimum 5 ani; să fie cercetători ştiinţifici cu minimum gradul III în domeniul ştiinţelor naturii – silvicultură, ecologie şi protecţia mediului, biologie; să fie cadre didactice universitare care îşi desfăşoară activitatea în domeniul silviculturii, ecologiei şi biologiei.
Însă care sunt noutăţile aduse de acest act normativ?
Potrivit ştirilor juridice printre prevederi se numără explicit se precizează faptul că elaboratorului studiilor de fundamentare necesare includerii în Catalog, i se acordă accesul la istoricul aplicării amenjamentului, precum şi la datele din amenajament.
Garda Forestieră nu mai are posibilitatea de a respinge studiile pentru elemente ce ţin de formă, ci doar pentru considerente de fond, administratorii de păduri şi prestatorii de servicii silvice au obligaţia de a notifica Garda Forestieră în situaţia identificării de păduri virgine.
Se permite depunerea studiilor de fundamentare în toată perioada anului, vizitele în teren putând fi amânate în perioada sezonului rece şi se pot exclude suprafeţe de pădure din studiul de fundamentare doar pe baza documentelor, în situaţia existenţei consensului între părţi.
Reamintim că actul normativ publicat abrogă Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1417/2016 privind constituirea Catalogului naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România.
Ministerul Agriculturii a publicat pe propriul site proiectul de Hotarare pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de sustinere a produsului tomate in spatii protejate”, care contine detalii despre conditiile de eligibilitate si valoarea acestui sprijin.
Schema de ajutor de minimis se acorda intreprinderilor care isi desfasoara activitatea in domeniul productiei primare de produse agricole, pentru sustinerea produsului tomate in spatii protejate.
Prevederile prezentei scheme se aplica intreprinderilor/intreprinderilor unice definite la art. 3, care exploateaza culturi de tomate in spatii protejate, respectiv:
a) producatorilor agricoli persoane fizice care detin atestat de producator emis in baza Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor masuri de reglementare a pietei produselor din sectorul agricol, valabil pana la data platii ajutorului de minimis;
b)producatorilor agricoli persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale si intreprinderi familiale, constituite potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale, cu modificarile si completarile ulterioare;
c)producatorilor agricoli persoane juridice, precum si oricaror forme asociative cu personalitate juridica constituite conform legii.
Pentru a fi eligibili pentru acordarea ajutorului de minimis pentru cultura de tomate, beneficiarii prevazuti la art.4 alin (2) trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele criterii de eligibilitate:
a)sa solicite ajutoare de minimis, conform prevederilor prezentei hotarari;
b)sa detina o suprafata cultivata cu tomate in spatii protejate de 1000 mp, marcata la loc vizibil, cu o placa indicator format A3, dimensiuni 297 x 420 mm, pe care sa se gaseasca inscriptia ,,Suprafata beneficiara a Programului de sustinere a produsului tomate in spatii protejate, in anul 2017, conform cererii numarul ……………., din Registrul unic de la Directia pentru agricultura a judetului……………./Municipiului Bucuresti”
c) sa obtina o productie de 2 kg tomate/mp si sa valorifice o cantitate de tomate de 2000 kg dovedita cu documente justificative, de pe suprafata prevazuta la litera b);
d)sa fie inregistrati in evidentele Registrului agricol deschis la primariile in a caror raza administrativ-teritoriala se afla suprafetele cultivate cu tomate in spatiile protejate in anul 2017.
Valoarea sprijinului financiar acordat prin schema de ajutor de minimis se exprima sub forma unei subventii, potrivit art. 3 alin. (6) din Regulamentul de minimis in sectorul agricol.
Valoarea sprijinului financiar reprezentand ajutor de minimis care se acorda beneficiarilor este echivalentul in lei a 3000 euro/beneficiar/an, pentru schema prevazuta la art.4 alin. (1).
Valoarea totala a ajutoarelor de minimis care se acorda unei intreprinderi/intreprinderi unice nu poate depasi suma de 15.000 euro pe durata a 3 exercitii financiare, in cursul exercitiului financiar actual si in cele doua exercitii financiare precedente.
In cazul nerespectarii prevederilor de la art. 5, beneficiarii schemei de minimis sunt obligati la restituirea contravalorii sprijinului financiar, la care se adauga penalitati si dobanzi, de la data incasarii acestuia, cu respectarea prevederilor legale.
Sumele reprezentand ajutoare de minimis se platesc intreprinderilor intr-o singura transa, pe durata Programului de sustinere a produsului tomate in spatii protejate.
Resursele financiare necesare aplicarii schemei de ajutor de minimis prevazute de prezenta hotarare sunt de 40 mil. euro si se asigura de la bugetul de stat, in limita prevederilor bugetare aprobate cu aceasta destinatie Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale pe anul 2017 la capitolul 83.01 „Agricultura, silvicultura, piscicultura si vanatoare”, articolul 40.15 „Sprijinirea producatorilor agricoli”.
Incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei hotarari, beneficiarii prevazuti la art. 4 alin. (2) depun o cerere de inscriere in Program prin care solicita inregistrarea in Registrul unic pentru accesarea Programului de sustinere a produsului tomate in spatii protejate, conform modelului prevazut in anexa nr.1, insotita de urmatoarele documente:
a)copie a B.I./C.I. al/a solicitantului persoana fizica sau, dupa caz, imputernicire/procura notariala si o copie a B.I./C.I. al/a reprezentantului legal;
b)copie a atestatului de producator;
c)copie a certificatului de inregistrare la Oficiul National al Registrului Comertului/Registrul national al asociatiilor si fundatiilor sau a actului in baza caruia isi desfasoara activitatea, in cazul persoanelor juridice, precum si copie a B.I./C.I. al/a imputernicitului persoana fizica;
d)dovada cont activ banca/trezorerie;
e)adeverinta in original, care sa ateste, conform inscrisurilor din registrul agricol, suprafata de teren utilizata de solicitant in anul 2017 in baza oricarui act juridic care confera dreptul de folosinta asupra terenului in cauza;
f)declaratie pe propria raspundere, conform modelului prevazut in anexa nr.2
Documentele prevazute la alin. (1) lit. a) si c) sunt prezentate in original si in copie, in vederea certificarii de reprezentantul directiei pentru agricultura judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, prin inscrierea pe copie a sintagmei „conform cu originalul”.
Directiile pentru agricultura judetene sau a municipiului Bucuresti, calculeaza, determina si aproba sumele aferente reprezentand ajutor de minimis, pentru fiecare beneficiar in parte si se asigura ca sumele totale care se acorda solicitantului se incadreaza in plafonul maxim, conform art. 6 alin.(3).
Se interzice acordarea de ajutor de minims in temeiul prezentei hotarari solicitantilor a caror suprafata de culturi de tomate in spatii protejate este obtinuta prin divizarea unei exploatatii existente la data de 1 ianuarie 2017.
In Monitorul Oficial din 19.12.2016 s-a publicat OMFP NR. 2844/2016 privind adoptarea reglementarilor contabile conforme cu IFRS. Operatorii economici ce sunt in sfera acestora le vor aplica la intocmirea situatiilor financiare cu data de 31.12.2016.
Prezentul act normativ adopta reglementarile contabile conforme cu Standardele Internationale de Raportare Financiara – IFRS.
Sunt in sfera reglementarii urmatoarele categorii de entitati raportoare:
societatile ale caror valori mobiliare sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata;
persoanele juridice prevazute de Ordinul ministrului finantelor publice nr. 666/2015 privind aplicarea Reglementarilor contabile conforme cu Standardele internationale de raportare financiara de catre unele entitati cu capital de stat;
alte entitati obligate prin prevederi legale sa aplice reglementarile respective;
alte entitati care au optat pentru aplicarea reglementarilor respective, conditiile in care acestea pot opta fiind stabilite prin prevederi legale.
Cu ce data se pot aplica prezentele reglementari?
„Prevederile prezentului ordin se aplica incepand cu situatiile financiareale exercitiului financiar al anului 2016, cu exceptia prevederilor capitolului 7 „Informatii nefinanciare si informatii privind diversitatea“ din anexa nr. 1, care se aplica de la data de 1 ianuarie 2017”, arata consultantul fiscal Adrian Benta.
In scopul intocmirii situatiilor financiare anuale in baza IFRS, entitatile procedeaza la inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii si evaluarea acestora potrivit prevederilor cuprinse in IFRS.
In scopul intocmirii situatiilor financiare entitatile procedeaza la intocmirea balantei de verificare cuprinzand informatii determinate in baza Reglementarilor contabile privind situatiile financiare anuale individuale si situatiile financiare anuale consolidate, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.802/2014. concomitent cu inregistrarea in contabilitate a operatiunilor de retratare, obtinandu-se balanta de verificare ce cuprinde informatii determinate potrivit prevederilor IFRS.
Prin retratare se intelege efectuarea si inregistrarea in contabilitate a operatiunilor determinate de trecerea de la Reglementarile contabile privind situatiile financiare anuale individuale si situatiile financiare anuale consolidate, aprobate aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.802/2014, cu modificarile si completarile ulterioare, la Reglementarile contabile conforme cu Standardele Internationale de Raportare Financiara.
Proiect – 13.12.2016 Proiectul de Hotărâre a Guvernului privind actualizarea valorilor de inventar și transmiterea unor bunuri imobile aflate în domeniul public al statului, din administrarea Agenției Naționale pentru Zootehnie ”Prof. Dr. G. K. Constantinescu” în administrarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – Centrul Județean Botoșani, precum și de modificare a denumirii …
Proiect – 12.12.2016
HOTĂRÂRE Pentru aprobarea normelor metodologice de desfășurare a acțiunilor privind lanțul scurt de aprovizionare.Cetăţenii şi instituţiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile. E-mail: ionut.nica@madr.ro
Proiect – 12.12.2016
Source: Maap.ro-Proiecte de acte normative
Legea 321 sau 51% produse româneşti cum mai este numită va fi dezbătută în comisii, iar un răspuns din partea Guvernului va veni curând.
