Domeniul agro-alimentar sub lupa specialiștilor

Arăt: 31 - 40 din 49 REZULTATE
Locale Știri

PNDR: cum sunt selectionate proiectele pentru masura 4.1 – Investitii in exploatatii agricole

 

PNDR: cum sunt selectionate proiectele pentru masura 4.1 – Investitii in exploatatii agricole

Cea mai accesata linie de finantare din actualul PNDR este fara indoiala submasura 4.1 – Investitii in exploatatii agricole. Ministerul Agriculturii a publicat de curand, la inceputul lunii decembrie 2016, un nou Ghid al solicitantului pentru aceasta masura de investitii. Va prezentam in acest articol criteriile in baza carora sunt selectionate proiectele cu fonduri europene pentru submasura 4.1 – sectorul vegetal.

Evaluarea proiectelor se realizeaza lunar pentru proiectele care au un punctaj estimat (autoevaluare/prescoring) mai mare sau egal decat pragul de calitate lunar mentionat in anuntul licitatiei anuale de proiecte. Pentru aceasta submasura pragul minim este de 25 de puncte si reprezinta pragul sub care niciun proiect nu poate intra la finantare.

Cererile de Finantare care au punctajul estimat (auto‐evaluare/pre‐scoring) mai mic decat pragul de calitate lunar nu pot fi depuse in luna respectiva, ci in luna aferenta pragului de calitate in care acestea se incadreaza.

Este important ca inainte de depunerea Cererii de Finantare, sa identificati, obiectiv, punctajul estimat (autoevaluare, prescoring) pe care aceasta o intruneste si sa-l mentionati in Cererea de Finantare, sectiunea A „Date despre tipul de proiect si beneficiar” precum si incadrarea corecta a proiectului din punct de vedere al alocarii financiare a masuri/ submasuri/ componente (alocare distincta).

Solicitantul nu va reduce dimensiunea economica a exploatatiei agricole, prevazuta la depunerea Cererii de Finantare, pe toata perioada de implementare a proiectului cu mai mult de 15%. Cu toate acestea, dimensiunea economica a exploatatiei agricole nu va scadea, in nicio situatie, sub pragul minim de 8.000 SO stabilit prin conditiile de eligibilitate.

Total SO a exploatatiei pentru care s-a primit punctaj va putea creste in anii de previzionare, tinand cont insa de faptul ca la sfarsitul primului an de monitorizare, exploatatia sa se incadreze in categoria (intervalul) de dimensiune economica pentru care s-a primit punctaj.

SECTORUL VEGETAL

1. Principiul dimensiunii exploatatiei care vizeaza exploatatiile de dimensiuni medii: Exploatatia agricola avand dimensiunea economica intre 12.000 – 250.000 SO (valoarea productiei standard).

  • 1.1. 12.000 – ≤50.000 – 15 p
  • 1.2. >50.000 – ≤100.000 – 13 p
  • 1.3. >100.000 – ≤ 250.000 – 11 p

Punctarea se va realiza pe baza dimensiunii economice pe care o va atinge intreaga exploatatie ca urmare a investitiilor propuse prin proiect la sfarsitul primului an de monitorizare dupa finalizarea investitiei, inclusiv in cazurile in care investitia propusa prin proiect nu afecteaza toata exploatatia, asa cum reiese din documentatia tehnico-economica, corelata cu informatiile furnizate in cadrul punctului „Stabilirea categoriei de ferma”, din cadrul Cererii de Finantare.

Pentru indeplinirea acestui principiu de selectie, dimensiunea economica trebuie atinsa pana la sfarsitul primului an de monitorizare a proiectului, ca urmare a realizarii investitiilor propuse prin proiect, atat pentru proiectele care presupun modernizarea/extinderea exploatatiei agricole (prin corelarea dimensiunii economice a fermei la data depunerii Cererii de Finantare cu previziunile economico-financiare din documentatia tehnico-economica), cat si pentru proiectele care presupun desfasurarea pentru prima data a unei activitati agricole.

In cazul solicitantilor forme asociative (cooperative agricole, societati cooperative agricole si grupuri de producatori) se vor cumula dimensiunile economice ale membrilor fermieri deserviti de investitie.

2. Principiul sectorului prioritar conform analizei socio-economice precum sectorul zootehnic (suine, bovine si pasari) si vegetal (cereale, plante oleaginoase si proteice, cartofi si legumicultura in spatii protejate, inclusiv producere de material saditor)

  • 2.1 legumicultura in spatii protejate: a) seminte si/sau material saditor – 20 p; b) productie – 19 p
  • 2.2 plante oleaginoase si proteice: a) seminte si/sau material saditor – 20 p; b) productie – 18 p
  • 2.3 cereale si cartofi: a) seminte si/sau material saditor – 20 p; b) productie – 17 p

Pentru acordarea punctajului se va lua in considerare cultura majoritara din punct de vedere al dimensiunii economice (SO) previzionate, fata de totalul dimensiunii economice a intregii exploatatii atinse la sfarsitul primului an de monitorizare, ca urmare a realizarii investitiei prevazute in proiect. In cazul exploatatiilor mixte cand proiectul a fost incadrat pe sectorul vegetal (aceasta reprezentand componenta majoritar valorica din Bugetul indicativ al Cererii de Finantare) analiza SO a grupei de cultura se va face comparativ cu totalul SO al sectorului vegetal, nu cu total SO al intregii exploatatii.

3. Principiul lanturilor alimentare integrate, respectiv combinarea in cadrul aceluiasi proiect a investitiilor in productia agricola primara cu procesarea si/ sau comercializarea productiei obtinute. Proiecte care combina cel putin doua operatiuni care conduc la realizarea unui lant alimentar integrat dupa cum urmeaza:

  • 3.1. a) productie agricola primara –procesare – comercializare – 15 p; b) productie agricola primara, inclusiv conditionare – comercializare – pentru investitii in unitati de productie vizand productia de legume, struguri de masa – 15 p.
  • 3.2. productie agricola primara – procesare – 13 p
  • 3.3. a) integrare productie agricola primara, procesare si comercializare prin membrii din cadrul OIPA – 11 p; b) productie agricola primara, inclusiv conditionare – comercializare – pentru investitii in unitati de productie vizand productia de legume, struguri de masa prin membrii din cadrul OIPA – 11 p
  • 3.4. integrare productie agricola primara – procesare prin membrii din cadrul OIPA – 10 p

In contextul acestui principiu, in cadrul legumelor sunt incluse si culturile de cartofi si ciupercile de cultura.

In cazul criteriului 3.1a si 3.2, obligatoriu se va integra productia cu procesarea in cadrul exploatatiei agricole, iar in ceea ce priveste comercializarea (criteriul 1a), aceasta se poate realiza fie in mod direct de catre fermier catre consumatorul final, fie prin vanzarea catre consumatorul final prin intermediul a cel mult un intermediar (dovedite prin intermediul unor precontracte/contracte incheiate direct cu comerciantii cu amanuntul, detinatorii de unitati turistice, restaurante etc.).

Intermediarul (care poate fi una sau pot fi mai multe persoane juridice care indeplineste/indeplinesc calitatea de unic intermediar intre producator si consumator) cu care solicitantul are pre-contract/ contract, comercializeaza aceste produse direct catre consumatorii finali. In cazul proiectelor care vizeaza productia de legume si struguri de masa, se poate acorda punctaj in cadrul criteriului 3.1b) daca prin proiect se prevad, pe langa investitiile in productia agricola primara si investitii in conditionare, iar comercializarea productiei poate fi realizata in conditiile detaliate mai sus.

4. Principiul asocierii fermierilor, care detin exploatatii de dimensiuni micii si/sau medii, in cadrul cooperativelor sau a grupurilor de producatori constituite in baza legislatiei nationale in vigoare. Solicitantii sunt:

  • 4.1. grupuri de producatori sau cooperative formate predominant din exploatatii agricole avand dimensiunea pana la 12 000 SO – 20 p
  • 4.2. grupuri de producatori sau cooperative formate predominant din exploatatii agricole de dimensiuni cuprinse intre >12 000 -≤ 50 000 SO – 18 p
  • 4.3. grupuri de producatori sau cooperative formate predominant din exploatatii agricole de dimensiuni cuprinse intre >50.000 -≤ 100.000 SO – 16 p

5. Principiul potentialului agricol al zonei care vizeaza zonele cu potential determinate in baza studiilor de specialitate

  • 5.1. Proiectul este implementat intr-o zona cu potential agricol ridicat (conform notei de bonitare ICPA) – 10 p
  • 5.2. Proiectul este implementat intr-o zona cu potential agricol mediu (conform notei de bonitare ICPA) – 9 p

6. Principiul nivelului de calificare in domeniul agricol al managerului exploatatiei agricole Managerul/Administratorul exploatatiei detine calificare in raport cu activitatea prevazuta prin proiect, in functie de:

  • 6.1. studii superioare – 10 p
  • 6.2. studii liceale sau postliceale – 8 p
  • 6.3. scoli profesionale sau formare profesionala care confera un nivel minim de calificare in domeniul agricol – 6 p

7. Principiul economiei de apa pentru proiectele care prevad investitii de modernizare a sistemelor de irigatii la nivel de ferma , prin prioritizarea investitiilor care conduc la economii cat mai mari de apa.

Proiectele care prevad investitii de modernizare a sistemelor de irigatii la nivel de ferma asigura in urma unei evaluari ex-ante posibile economii de apa de:

  • 7.1. peste 20% – 5 p
  • 7.2. >10% – ≤20% – 3 p

8. Solicitantul isi propune sau demonstreaza prin proiect ca obtine/dezvolta la nivelul exploatatiei agricole si prevede in cadrul documentatiei tehnico-economice ca va pastra si dezvolta nucleul de soiuri autohtone pe toata durata de implementare si monitorizare a proiectului – max. 5 p.

Punctajul se acorda in cazul tuturor solicitantilor, atat a celor care isi propun (in cazul in care solicitantul desfasoara pentru prima oara o activitate agricola sau daca solicitantul nu cultiva soiuri autohtone la data depunerii Cererii de Finantare) cat si a celor care demonstreaza la depunere ca obtin/ dezvolta la nivelul exploatatiei agricole.

Punctajul se va acorda proportional in functie de ponderea nucleului soiurilor autohtone exprimate in SO din total dimensiune economica a exploatatiei.


PNDR: cum sunt selectionate proiectele pentru masura 4.1 – Investitii in exploatatii agricole
Source: Știriagricole.ro-Portalul agriculturii romanesti

Locale

Prima anuala pentru stimularea cresterii dimensiunii exploatatiilor agricole si a comasarii terenurilor

 

Prima anuala pentru stimularea cresterii dimensiunii exploatatiilor agricole si a comasarii terenurilor

Photo by 401(K) 2013

In perioada 15 decembrie 2016 – 15 mai 2017 va fi deschisa prima sesiune de depunere a proiectelor pentru submasura (sM) 6.5 „Schema pentru micii fermieri” din cadrul Programul National de Dezvoltare Rurala 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Beneficiarii directi ai acestei submasuri sunt fermierii care au aplicat cel putin un an Schema simplificata pentru micii fermieri din Pilonul I, implementata prin APIA, si care doresc sa cedeze exploatatia agricola prin contract de arenda pe minim 20 de ani sau prin contract de vânzare – cumparare. Acestia sunt eligibili pentru a incasa o prima de pâna la 1.500 euro/an, care va fi platita pâna in decembrie 2020.

Valoarea primei anuale ce le revine beneficiarilor sM 6.5 este mai mare cu 20% fata de suma primita in cadrul Schemei simplificate pentru micii fermieri. La prima anuala se vor adauga sumele primite din arenda sau in urma vânzarii exploatatiei.

Totodata, prin aceasta submasura sunt sprijinite activ eforturile fermierilor care doresc sa-si mareasca exploatatia agricola.

Accesarea submasurii si succesul implementarii presupune existenta unei relatii contractuale intre doi fermieri. Astfel, desi sunt platiti cei care cedeaza exploatatia, criteriile de selectie au in vedere si pe cei care preiau exploatatiile, fiind prioritizate acele transferuri de teren agricol care au ca efect, pe lânga marirea suprafetei exploatate, si comasarea terenurilor agricole. Sprijinul oferit este o oportunitate pentru dezvoltarea unor exploatatii mai puternice care sa beneficieze de fonduri europene pentru investitii.

Alocarea disponibila aferenta primei sesiuni de depunere de proiecte pentru submasura 6.5 este de 112,33 milioane de euro.

Sesiunea va fi deschisa in perioada 15 decembrie 2016, ora 9.00 – 15 mai 2017, ora 16.00. Modalitatea de depunere a proiectelor este cea on-line pe pagina oficiala a Agentiei, www.afir.info. Pentru intocmirea documentatiei necesare obtinerii finantarii, solicitantii au la dispozitie Ghidul Solicitantului care poate fi consultat pe site-ul Agentiei, la sectiunea „Investitii PNDR”.

Prima anuala pentru stimularea cresterii dimensiunii exploatatiilor agricole si a comasarii terenurilor
Source: Știriagricole.ro-Portalul agriculturii romanesti

Locale Știri

Se lanseaza noi apeluri de primire a proiectelor prin PNDR 2020

 

Se lanseaza noi apeluri de primire a proiectelor prin PNDR 2020

Incepand cu data de 15 decembrie 2016, se deschide o noua sesiune de depunere a proiectelor cu finantare europeana nerambursabila prin Programul National de Dezvoltare Rurala 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Astfel, in perioada 15 decembrie 2016, ora 9.00 – 28 februarie 2017, ora 16.00, solicitantii de finantare europeana nerambursabila pot depune proiecte pentru investitii in exploatatii agricole din sectorul vegetal si din cel zootehnic (prin submasura 4.1). Totodata, in intervalul 16 decembrie 2016, ora 9.00 – 28 februarie 2017, ora 16.00, se pot depune proiecte pentru cooperarea orizontala si verticala intre actorii din lantul de aprovizionare in sectoarele agricol si pomicol (prin submasurile 16.4 si 16.4a).

De asemenea, se primesc cereri de finantare in cadrul schemei pentru micii fermieri (submasura 6.5) in perioada 15 decembrie 2016, ora 9.00 – 15 mai 2017, ora 16.00. Aceasta submasura este lansata pentru prima oara in aceasta perioada de finantare.

Alocarea disponibila aferenta acestei noi sesiuni de depunere pentru toate submasurile lansate este de peste 266 milioane de euro, impartita astfel: pentru sM 4.1 alocarea bugetara stabilita este de 150 milioane de euro, din care vegetal – 75 milioane de euro si zootehnic – 75 milioane de euro ), pentru sM 6.5 alocarea bugetara stabilita este de 112,33 milioane de euro, iar pentru sM 16.4 si sM 16.4a alocarea bugetara stabilita este de 4 milioane de euro (2 milioane pe fiecare submasura).

Modalitatea de depunere a proiectelor este cea on-line pe pagina oficiala a Agentiei, www.afir.info, pentru toate cele 4 submasuri mentionate mai sus. Pentru intocmirea documentatiei necesare obtinerii finantarii, solicitantii au la dispozitie Ghidul Solicitantului care poate fi consultat pe site-ul Agentiei, la sectiunea „Investitii PNDR”, in pagina dedicata fiecarei submasuri de finantare in parte.

Pentru sM 4.1, beneficiarii eligibili sunt persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale/ familiale, societatile comerciale/ agricole, cooperativele agricole si grupurile de producatori, dar si institutele de cercetare.

Intensitatea sprijinului public nerambursabil este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile. Acesta se poate majora pana la 90% in functie de dimensiunea fermei si de tipul de beneficiar, dar rata sprijinului combinat nu poate depasi 90% in cazul fermelor mici si medii (cu dimensiunea pana la 250.000 SO inclusiv), respectiv 70% in cazul fermelor avand intre 250.000 si 500.000 SO inclusiv.

Investitii eligibile in cadrul sM 4.1 pot fi : constructia, extinderea, modernizarea si dotarea constructiilor din cadrul fermei, amenajarea si dotarea spatiilor de desfacere si comercializare, precum si alte cheltuieli de marketing, in cadrul unui lant alimentar integrat.Valoarea sprijinului poate atinge 2 milioane de euro pe proiect in cazul lanturilor alimentare integrate.

Conform Regulamentului de selectie a proiectelor, pentru acesata sesiune se aplica principiul conform caruia vor fi declarate neconforme proiectele al caror punctaj estimat va scadea in urma evaluarii AFIR sub pragul de calitate corespunzator lunii in care au fost depuse. De asemenea, vor fi declarate neconforme proiectele incadrate gresit din punct de vedere al alocarii financiare (alocare distincta).

Prin intermediul sM 16.4 si 16.4a, valoarea sprijinului este de maxim 100.000 euro pentru ambele submasuri, iar intensitatea sprijinului este de 100%. Beneficiari eligibili sunt reprezentati de parteneriatele constituite in baza unui Acord de Cooperare din cel putin un partener din categoriile (fermieri, microintreprinderi si intreprinderi mici, organizatii neguvernamentale, consilii locale, unitati scolare – inclusiv universitatile de profil, unitatile sanitare, de agrement si de alimentatie publica) si cel putin un fermier sau un grup de producatori/o cooperativa care isi desfasoara activitatea in sectorul agricol/ pomicol, in functie de submasura.

Investitii eligibile sunt sprijinite cheltuielile prevazute in planul sau studiul de marketing, necesare pentru atingerea obiectivelor propuse, din urmatoarele categorii: studii/ planuri – elaborarea studiilor si planurilor de marketing asociate proiectului, inclusiv analize de piata, conceptul de marketing, costurile de functionare a cooperarii, costuri directe ale proiectelor specifice corelate cu planul proiectului, inclusiv costuri de promovare (pagina web, brosuri, pliante, bannere, promovare platita prin social media si alte retele de publicitate, radio si televiziune).

In cadrul sM 6.5, beneficiarii eligibili pentru acest tip de finantare acordata prin PNDR 2020 sunt eligibili micii fermieri care au aplicat cel putin un an Schemema simplificata pentru micii fermieri din Pilonul I (implementata prin APIA), conform Titlului V din Regulamentul (UE) nr. 1307/ 2013, cu modificarile si completarile ulterioare.

Sprijinul public nerambursabil se acorda anual, incepand cu data transferului si pana la data de 31.12.2020 si reprezinta 120% din suma anuala calculata a sprijinului pe care fermierul a primit-o in ultimul an in cadrul Schemei simplificate pentru micii fermieri din Pilonul I (maximum 1.500 euro/ an, reprezentand 120% din suma maxima anuala calculata a sprijinului pe care fermierul a primit-o in ultimul an in cadrul Schemei simplificate pentru micii fermieri din Pilonul I).

Se lanseaza noi apeluri de primire a proiectelor prin PNDR 2020
Source: Știriagricole.ro-Portalul agriculturii romanesti

Locale Știri

Asigurarea agricola care acopera toate riscurile climatice

 

Asigurarea agricola care acopera toate riscurile climatice

Groupama Asigurari, lider pe linia asigurarilor agricole din Romania, ofera din ianuarie 2017 produsul ce acopera toate riscurile climatice pentru culturile de floarea soarelui si de porumb. Grindina, furtuna sau uraganul, ploaia torentiala, baltirea, excesul de umiditate, inundatiile, seceta, arsita si incendiul din cauze naturale se numara printre riscurile de care se pot proteja fermierii recurgand la noul produs de asigurare.

Conform barometrului riscurilor realizat de companie in randul fermierilor din portofoliu in anul 2015, 95% dintre respondenti au desemnat seceta drept riscul cu cel mai mare impact asupra afacerii lor, iar jumatate dintre acestia constata ca frecventa sau violenta fenomenelor climatice a crescut in zona in care isi desfasoara activitatea. Astfel, noul produs al Groupama Asigurari a fost creat pornind de la nevoile reale ale fermierilor si le pune la dispozitie o solutie completa si flexibila, care cuprinde toate riscurile climatice si acopera pierderile pe care le provoaca culturilor, asigurand-le astfel continuitatea investitiei.

”Prin acoperirea tuturor riscurilor climatice ne reconfirmam proactivitatea in relatia cu fermierii si parteneriatul solid pe care l-am construit alaturi de ei si in baza caruia functionam. Ne dorim ca fermierii sa se poata concentra pe cresterea propriilor afaceri, iar grijile legate de riscurile climatice sa ramana in seama noastra, principala misiune a companiei fiind aceea de a asigura continuitatea investitiei lor in cazul producerii unui eveniment neprevazut. Am dovedit ca suntem atenti la nevoile lor si ca le venim in intampinare, asa cum am facut-o in anul agricol 2015-2016 cand ne-am mobilizat, platind despagubirile rapid astfel incat fermierii sa poata infiinta la timp noile culturi pentru anul 2016-2017”, a declarat Calin Matei, Director General Adjunct Groupama Asigurari.

Noul produs de asigurare va putea fi achizitionat prin toate canalele puse la dispozitia clientilor de catre Groupama Asigurari. Ajungand la aproximativ un milion de hectare ca suprafata de culturi agricole asigurate in anul agricol 2015 – 2016, Groupama Asigurari are un portofoliu de peste 3.100 de clienti fermieri. Compania isi are originile in mutualism, fiind creata de agricultorii francezi la inceputul secolului XIX si este inca de atunci lider al acestui segment in Franta, cu o traditie de peste 100 de ani in domeniul agricol.

Groupama Asigurari este unul dintre liderii pietei de asigurari din Romania, recunoscut pentru calitatea serviciilor si solutiile flexibile de asigurare oferite celor peste 1,1 milion de clienti individuali si 67.000 de companii.

Asigurarea agricola care acopera toate riscurile climatice
Source: Știriagricole.ro-Portalul agriculturii romanesti

Locale Știri

Afacerea profitabila a unui tanar din Alba: produce cascaval de casa maturat si nu face fata cererii

 

Afacerea profitabila a unui tanar din Alba: produce cascaval de casa maturat si nu face fata cererii

Valorificarea inteligenta a materiei prime este cheia succesului in agricultura. Acest lucru e demonstrat cu prisosinta de un tanar fermier din judetul Alba, care, de aproximativ doi ani, produce cascaval de casa maturat, dupa o reteta proprie, pe care il vinde apoi cu preturi intre 30 si 40 lei kilogramul. Chiar daca inceputurile nu au fost deloc usoare, micul fermier din localitatea Vintu de Jos a reusit in prezent sa isi creeze o retea de clienti, bucurandu-se de numeroase cereri.

„Oieritul este o activitate veche la mine in familie. Eu, cand eram mic, imi petreceam mereu vacantele pe la rudele de la tara. Am crescut cum se spune pe langa animale. Ulterior, dupa ce mi-am terminat liceul, facultatea, m-am angajat, insa mi-am dorit totusi sa revin in zonele natale si sa ma ocup mai departe de activitatea de crestere a animalelor, mai ales ca o consider de viitor. Ai mei fac de cand se stiu urda, telemea, cas, produse pe care la gasesti pana la urma la orice ferma, stana. Asa a aparut ideea de a face ceva diferit, mai deosebit, prin acest cascaval maturat”, povesteste, pentru StiriAgricole.ro, fermierul Nicolae Romosan.

Tanarul fermier detine in prezent un efectiv de 500 de oi din rasa Turcana si 20 de vaci din rasele Baltata Romaneasca si Holstein. „Prima data am inceput doar cu casvalul simplu de casa. A fost o perioada mai grea, pana cand am reusit sa ne punem la punct o reteta. Am fost nevoit sa arunc o cantitate destul de mare, deoarece nu reusisem sa fac ceea ce voiam. Ulterior, reteta ne-a iesit si am reusit sa facem cascaval de casa maturat simplu, apoi am adaugat condimente, de exemplu ardei iute, boabe de piper, chimen. De asemenea, avem si cascaval maturat in vin de casa”, ne mai spune fermierul.

Prin procesul de maturare, care poate dura de la o luna la cativa ani, casvalul dezvolta o aroma specifica, devenind tot mai uscat. Pentru ca un produs sa se matureze este necesar ca aceste sa fie pastrat in conditii de temperatura, umiditate si ventilatie controlate.

„In prezent, avem o camera cu frig unde pastram casvalul la maturare, apoi avem o camera de depozitare. Cu cat sta mai mult la maturare, cu atat capata arome deosebite, e la fel ca si vinul. Am pastra de exemplu cateva bucati de casvalul la maturat si de aproape doi ani”, ne-a mai spus Nicolae Romosan.

Microfabrica detinuta de Nicolae Romosan este dotata cu vestiar, baie, camera de preparare, filtru, camera de maturarare, de frig si inca una pentru depozitare, conform normelor DSV.

Produsele obtinute de tanarul fermier din Alba aproape ca nu au suficient timp sa ramana la maturat, asta deoarece cererea este una foarte mare, spune fermierul.

„Laptele pe care il obtinem, la efectul pe care il avem, aproape este insuficient pentru volumul de cereri pe care il avem. De exemplu, am comenzi inregistrate acum pana la jumatatea lunii ianuarie. Vindem prin intermediul clientilor pe care ni i-am format de-a lungul timpului si prin intermediul internetului, nu avem un magazin fizic. Insa, de cateva zile, la noi in judet s-a deschis si magazinul unei cooperative agricole, unde sunt comercializate doar produse locale, romanesti. Am devenit si eu membru si o parte din produsele pe care le fac se vor regasi si acolo”, afirma producatorul.

Cascavalul de casa maturat simplu, produs de Nicolae Romosan, se vinde cu 30 lei/kg, iar cel maturat cu condimente se comercializeaza incepand cu 32 de lei kilogramul. Sortimentele de casval maturat cu vin de casa ajung la 40 lei/kg.

cascaval2

Pentru viitor, tanarul fermier doreste sa isi mareasca efectivul de vaci si, de asemenea, sa investeasca intr-o linie de muls. „Ne dorim sa facem in continuare produse de calitate si sa onoram cat mai multe comenzi. Speram totodata sa intram si in cateva magazine locale”, ne-a mai spus producatorul.

Tinerii fermieri, care au o varsta pana in 40 ani, au posibilitatea sa acceseze si fonduri europene nerambursabile, in valoare de maximum 50.000 euro pe proiect, in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2020.

Afacerea profitabila a unui tanar din Alba: produce cascaval de casa maturat si nu face fata cererii
Source: Știriagricole.ro-Portalul agriculturii romanesti

Locale Știri

Prognoza agrometeo 14 – 20 decembrie: ninsori si precipitatii mixte in toata tara

 

Prognoza agrometeo 14 – 20 decembrie: ninsori si precipitatii mixte in toata tara

In intervalul 14 – 20 decembrie va predomina un regim termic al aerului mai scazut decat in mod obisnuit, la nivelul intregii tari, informeaza ANM.

Temperatura medie diurna a aerului se va situa intre -15…3°C, abaterile termice negative fiind de 1…10°C, pe intreg teritoriul agricol. Temperatura maxima a aerului va fi cuprinsa intre -7…6°C, in cea mai mare parte a zonelor de cultura. Temperatura minima a aerului va oscila intre -22…0°C in majoritatea regiunilor, posibil mai scazute in depresiuni, producandu-se inghet la sol.

Se intrevad precipitatii predominant sub forma de ninsoare, dar si mixte (ploaie, lapovita si ninsoare) in aproape toata tara, acestea fiind insotite de intensificari temporare ale vantului, izolat cu aspect de viscol. Totodata, in zonele joase vor fi conditii de producere a cetii, asociata cu depunere de chiciura.

Caracteristici agrometeorologice pentru perioada 14 – 20 decembrie

Rezerva de umiditate pe profilul de sol 0-100 cm, in cultura graului de toamna, va prezenta valori satisfacatoare, apropiate de optim si optime, in majoritatea zonelor de cultura, cu exceptia unor suprafete agricole din centrul si sudul Dobrogei, unde se vor inregistra deficite de apa in sol (seceta pedologica moderata si puternica).

Starea de vegetatie a culturilor agricole pentru perioada 14 – 20 decembrie

Pe fondul scaderii regimului termic din aer si sol, procesele vegetative ale speciilor de toamna se vor desfasura lent in cea mai mare parte a tarii, mergand pana la stagnarea temporara a acestora, indeosebi spre sfarsitul perioadei. De asemenea, in zonele depresionare se va mentine starea de repaus biologic.

Pe suprafetele agricole fara strat protector de zapada, temperaturile minime negative situate sub pragurile biologice critice de rezistenta ale plantelor (-10…-15…-20C) vor putea afecta culturile de toamna prin brunificari si arsuri ale frunzelor, in special in semanaturile efectuate in afara epocii optime.

Cerealierele de toamna (orz si grau), functie de data semanatului si agrotehnica aplicata isi vor continua rasarirea, formarea frunzei a treia si infratirea (10-100%), in aproape toate zonele de cultura.

Cultura de rapita din sudul, estul, centrul si vestul tarii va parcurge predominant faza de infrunzire (5-14 frunze).

In toate plantatiile, atat pomii fructiferi, cat si vita de vie se vor afla in stadiul de repaus vegetativ, speciile fiind pe ansamblu bine adaptate la conditiile de iernare.

In conditiile agrometeorologice mentionate, lucrarile agricole de sezon se vor desfasura cu dificultate.

Lucrari de specialitate in perioada 14 – 20 decembrie:

  • Verificarea sistematica a viabilitatii plantelor la speciile de toamna si a elementelor de rod la cele pomi-viticole;
  • Continuarea lucrarilor de intretinere in vii si livezi;
  • Administrarea ingrasamintelor minerale (fosfor si potasiu) la culturile de toamna infiintate in epoca optima.

Prognoza agrometeo 14 – 20 decembrie: ninsori si precipitatii mixte in toata tara
Source: Știriagricole.ro-Portalul agriculturii romanesti

Locale Știri

Oficiali europeni: asupra fermierilor sunt aplicate practici comerciale neloiale

Oficiali europeni: asupra fermierilor sunt aplicate practici comerciale neloiale

Achim Irimescu, ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, a participat in perioada 12 – 13 decembrie 2016, la cea de a 3509-a reuniune a Consiliului Uniunii Europene (Agricultura si Pescuit), la Bruxelles, Belgia.

Pe agenda reuniunii s-au aflat subiecte ce vizeaza domeniul Pescuit, mai exact propunerea pentru un Regulament al Consiliului privind stabilirea oportunitatilor de pescuit si a cotelor de pescuit aplicabile in apele Uniunii si pentru flotele de pescuit in unele ape non UE. De interes pentru Romania a fost propunerea pentru Regulamentul Consiliului privind cotele de pescuit in Marea Neagra. Cu privire la acest punct, Romania a sustinut adoptarea unui Regulament care asigura mentinerea cotelor la nivelul celui aplicabil pentru anul 2016 (calcan: 42,5 tone/an).

In ce priveste domeniul Agricultura, pe agenda s-a aflat Proiectul de Concluzii ale Consiliului referitoare la consolidarea pozitiei agricultorilor in cadrul lantului de aprovizionare cu produse alimentare si practicile comerciale neloiale. Presedintia a propus un set de concluzii ale Consiliului referitoare la consolidarea pozitiei agricultorilor in cadrul lantului de aprovizionare cu produse alimentare si practicile comerciale neloiale. S-a agreat asupra faptului ca fermierii reprezinta veriga slaba si ca sunt aplicate practici comerciale neloiale.

Cu privire la acest capitol, Statele Membre au avut reactii diferite, o parte dintre acestea, printre care si Romania, sustin aspecte precum consolidarea pozitiei fermierului pe lantul alimentar in cadrul textului de concluzii. O alta parte a statelor membre sustin necesitatea consolidarii pozitiei fermierilor in cadrul lantului alimentar, dar se opun adoptarii unei legislatii la nivel european care sa reglementeze practicile comerciale neloiale. Principalele argumente in acest sens le reprezinta posibila crestere a birocratiei, existenta unor legislatii si sisteme functionale la nivel national, principiul subsidiaritatii, perturbarea pietei interne.

Comisia Europeana a luat nota de observatiile Statelor Membre si va tine cont in analiza sa de componenta de subsidiaritate. Apreciaza pozitiv setul de concluzii ale Consiliului, iar intentia nu este de a reduce protectia sistemelor existente. Importanta initiativei pentru consolidarea puterii de negociere a fermierului in cadrul lantului alimentar va fi abordata si la Forumul de la nivel inalt organizat de DG GROW in 15 decembrie a.c.

Un alt subiect pe ordinea de zi a fost reprezentat de schimbarile climatice si agricultura, in discutie fiind propunerea de Regulament a Parlamentului European si a Consiliului privind reducerile anuale a emisiilor de gaze cu efect de sera de catre Statele Membre in perioada 2021 -2030.

Oficiali europeni: asupra fermierilor sunt aplicate practici comerciale neloiale
Source: Știriagricole.ro-Portalul agriculturii romanesti

Locale Știri

ANSVSA: atentie la pericolul reprezentat de Trichinella

 

ANSVSA: atentie la pericolul reprezentat de Trichinella

Autoritatea Nationala si pentru Siguranta Alimentelor reia apelul catre cetateni sa efectueze examenul trichineloscopic inainte de a consuma carnea de porc obtinuta de la animalul crescut si sacrificat in gospodaria proprie sau de la porcii mistreti.

In perioada 1 – 13 decembrie, in urma analizelor efectuate de catre centrele judetene au fost depistate 14 focare de trichineloza in judetele: Bacau, Cluj, Galati, Olt, Satu Mare, Suceava, Teleorman si Vrancea.

Parazitul a fost descoperit in carnea provenita de la 9 porci domestici si 6 porci mistreti.

Ca urmare a consumului de carne de porc netestata, 28 de persoane au fost trimise catre spitale, manifestand simptomele infestarii cu parazitul Trichinella spp.  Carnea infestata a fost pusa sub sechestru si dirijata catre unitatile autorizate sanitar veterinar pentru neutralizarea deseurilor.

pigs photo
Photo by toodlepip

In situatia in care medicul veterinar constata ca porcul dumneavoastra este bolnav, nu riscati vanzarea, sacrificarea si consumul carnii. Veti fi despagubit de stat la valoarea de piata a animalului.

ANSVSA va recomanda sa cumparati carne de porc, produse sau preparate obtinute din aceasta, numai din locuri sau spatii autorizate si supravegheate sanitar veterinar, care, prin programul de control implementat de catre inspectorii, sanitari veterinari, garanteaza ca aceastea provin din abatoare aprobate, unde este asigurata asistenta sanitara veterinara permanenta.

Numarul de telefon al „Call Center”-ului A.N.S.V.S.A. este 0800 826 787 si poate fi apelat gratuit de catre cetateni, din orice retea de telefonie, pentru a sesiza nereguli in domeniul sigurantei alimentelor .

ANSVSA: atentie la pericolul reprezentat de Trichinella
Source: Știriagricole.ro-Portalul agriculturii romanesti

Locale Știri

MADR pregateste un fond de creditare: la ce dobanzi se vor putea imprumuta fermierii

 

MADR pregateste un fond de creditare: la ce dobanzi se vor putea imprumuta fermierii

Ministerul Agriculturii urmeaza sa semneze in aceste zile un acord cu Fondul European de Investitii (FEI) pentru infiintarea unui Fond de Creditare care le va permite fermierilor romani sa acceseze credite la conditii mult mai avantajoase, anunta Achim Irimescu, potrivit Agerpres.

Photo by 401(K) 2013

„Initial, eu speram ca, pana la finele anului, sa fie mult mai avansat. De abia acum, in aceste zile, semnam acordul cu Fondul European de Investitii (FEI) pentru infiintarea unui Fond de Creditare. Am propus premierului — si acesta a fost de acord — sa introducem alaturi de FEI si FNGCIMM, care este fond romanesc. FEI, de exemplu, face acordul cu noi si dupa aceea el trebuie sa stabileasca 2-3 banci prin care sa deruleze fondurile alocate din PNDR. FEI a fost introdus in regulamentul european si este un avantaj, deoarece creditele sunt cu impartirea riscului. Am facut o simulare, iar la un credit de un 1 milion de euro un fermier plateste doar 2% dobanda, mult mai mica fata de cea de pe piata, care este undeva la 6 — 6,5%”, a declarat Achim Irimescu, pentru sursa citata.

De asemenea, ministrul Agriculturii a mai precizat ca in cazul acestui fond si garantia este „foarte mica”. „Fiind pe impartirea riscului, 70% revine FEI si 30% beneficiarului. E adevarat ca pe statul roman il mai costa 6% comisionul pentru FEI. Adica plateste ministerul, prin PNDR, circa 6% la suma prevazuta in PNDR pentru fond, respectiv la 92,6 milioane de euro. FEI avea in regulament un comision pana in 7%, dar noi am negociat la 6%. Mi-as fi dorit si mai jos, dar nu s-a putut. Acum trebuie sa verificam ca si FNGCIMM se califica pentru ca, dupa cum spuneam, in regulament e stabilit doar FEI. Speram sa reusim la Comisie sa introducem alaturi de FEI si FNGCIMM”, a mai spus Irimescu.

Fondul de creditare pentru fermieri ar putea deveni functional la sfarsitul primaverii viitoare. „Cred ca undeva in primavara, cel tarziu in luna mai, daca toate lucrurile se desfasoara normal, acest Fond de Creditare ar putea functiona”, a mai precizat ministrul Agriculturii.

Un exemplu asemanator functioneaza deja in Estonia, acolo unde incepand din acest an s-a lansat primul fond de creditare, care beneficiaza de finantare din cadrul Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADER).

Necesitatea unui astfel de fond de creditare, cu dobanzi mult mai avantajoase, a fost remarcata cel mai bine in ultimii ani. Numai in doua trimestre, fermierii romani au fost nevoiti sa rezilieze, din cauza lipsei cofinantarii, proiecte europene in valoare de peste 800 de milioane de euro, din PNDR 2007-2013.

MADR pregateste un fond de creditare: la ce dobanzi se vor putea imprumuta fermierii
Source: Știriagricole.ro-Portalul agriculturii romanesti

Photo by 401(K) 2013

Locale Știri

Legea care ii va sprijini pe producatorii romani sa isi vanda mai usor produsele

agriculture photo

Legea care ii va sprijini pe producatorii romani sa isi vanda mai usor produsele

Ministerul Agriculturii a publicat de curand, pe propriul site, un proiect de Hotarare de Guvern, privind aprobarea normelor metodologice de desfasurare a actiunilor privind lantul scurt de aprovizionare. Acest act legislativ ar urma sa ii ajute pe fermierii romani sa isi vanda mai usor produsele in cadrul marilor lanturi de magazine.

Prezentele norme metodologice stabilesc modul de desfasurare a actiunilor privind lantul scurt de aprovizionare, in conformitate cu prevederile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, cu modificarile si completarile ulterioare, denumita in continuare Lege.

In sensul respectarii prevederilor art.2 alin. (2) pct.18 din Lege, lantul scurt de aprovizionare implica relatii comerciale intre furnizor, un singur comerciant si consumatori, pe filiera produsului agroalimentar, iar componenta acestuia se realizeaza tinand cont de urmatoarele tipuri de produse: produse alimentare proaspete, produse alimentare congelate, produse alimentare procesate.

In sensul prezentelor norme metodologice, produs alimentar procesat se defineste ca fiind produs obtinut in conformitate cu prevederile art.2 alin (1) lit.o) din Regulamentul (CE) nr.852/2004 al Parlamentului European si al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena produselor alimentare.

Comerciantul din lantul scurt de aprovizionare este persoana fizica sau juridica care desfasoara activitatile prevazute la art. 4 lit. d) si e) din Ordonanta Guvernului nr. 99 din 29 august 2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata cu modificarile si completarile ulterioare.

Furnizorul din lantul scurt de aprovizionare este, dupa caz:

a) fermier, definit in conformitate cu prevederile art.2 alin.(1) lit. f) din Ordonanta de Urgenta nr. 3 /2015 pentru aprobarea schemelor de plati care se aplica in agricultura in perioada 2015-2020 si pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura, denumita in continuare Ordonanta de Urgenta nr.3/2015;

b) fermier si o entitate fizica sau juridica avand ca obiect de activitate colectarea si/sau depozitarea produselor mentionate la art.3;

c) fermier si o entitate fizica sau juridica avand ca obiect de activitate colectarea si/sau depozitarea si procesarea produselor mentionate la art.3.

Pentru categoriile de produse mentionate la art.12 alin.(3) din Lege, prevederile prezentei hotarari se aplica dupa cum urmeaza:

  • a) Pentru filiera de produs carne se aplica prevederile prezentului act normativ pentru urmatoarele specii: porc, pasare, oaie, capra, vita, peste;
  • b) Pentru filiera oua se aplica prevederile prezentului act normativ pentru toate categoriile;
  • c) Pentru filiera de produs legume se aplica prevederile prezentului act normativ pentru urmatoarele categorii: cartof, fasole (boabe), fasole verde, ceapa, usturoi, morcov, telina, pastarnac, patrunjel de radacina, varza, castraveti, patlagele rosii, vinete, ardei, salata verde, ridiche, sfecla rosie, brocoli, conopida, gulie, ciuperci, dovlecel verde, verdeturi si aromatice, dovleac, mazare, porumb zaharat si praz;
  • d) Pentru filiera de produs fructe se aplica prevederile prezentului act normativ pentru urmatoarele categorii: mere, pere, prune, piersici, caise, cirese, visine, struguri, pepeni, capsuni, gutui, nuci, afine, mure, catina, coacaze, zmerura si alune;
  • e) Pentru filiera miere de albine se aplica prevederile prezentului act normativ pentru toate sortimentele de miere;
  • f) Pentru filiera de produs lapte se aplica prevederile prezentului act normativ pentru toate produsele lactate;
  • g) Pentru filiera de produse de panificatie se aplica prevederile prezentului act normativ pentru toate tipurile de paine si produse de panificatie.

Furnizorii au obligatia sa promoveze si/sau sa afiseze oferta produselor alimentare provenite din lantul scurt de aprovizionare, in vederea facilitarii achizitionarii de catre comerciantii a acestor produse.

Ministerul Finantelor Publice, denumit in continuare MFP, transmite, pana la data de 30 iunie a anului in curs, catre Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, denumit in continuare MADR, lista comerciantilor cu cifra de afaceri de cel putin doua milioane de euro, rezultata din comercializarea produselor alimentare, realizata in anul anterior.

MFP solicita comerciantilor de pe lista mentionata la art.5 alin (1), volumul de produse comercializate in ultimul an, pentru categoriile de produse prevazute la art.3. MFP transmite anual, catre MADR, pana la data de 30 iunie, un raport ce contine volumul de produse comercializate in anul precedent, pentru categoriile precizate la art.3.

Reprezentantii organizatiilor interprofesionale pentru produse agroalimentare, infiintate in conformitate cu prevederile Regulamentului UE nr.1308/2013 referitoare la Organizarea Comuna de Piata si cu legislatia nationala privind organizatiile interprofesionale pentru fiecare filiera de produs, rapoteaza anual, pana la data de 31 octombrie, productia prognozata pentru anul urmator, pentru categoriile de produse mentionate la art.3.

Prin exceptie, pe o perioada de doi ani de la intrarea in vigoare a prezentelor norme, pentru filierele in care nu sunt infiintate organizatii interprofesionale conform alin (1), productia prognozata pentru anul urmator se raporteaza de catre reprezentantii formelor asociatiative ale furnizorilor.

Dupa expirarea perioadei prevazuta la alin (2), raportarea productiei prognozate la alin 4 se face numai de catre organizatiile inteprofesionale pentru fiecare filera de produs agroalimentar.

Se infiinteaza Consiliul pentru monitorizarea lantului scurt de aprovizionare cu produse alimentare, numit in continuare Consiliu, structura fara personalitate juridica, aflat in coordonarea MADR.

Consiliul prevazut la art 13 este compus din 15 membri, dintre care: a) 3 membri desemnati din cadrul MADR; b) 2 membri desemnati din cadrul Ministerului Finantelor Publice; c) 1 membru desemnat din cadrul Consiliului Concurentei; d) 7 membri desemnati de catre organizatiile interprofesionale pentru produsele agroalimentare, cate unul din fiecare filiera de produs prevazuta la art. 3. e) 2 membri desemnati de catre Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania.

Componenta nominala a Consiliului se aproba prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale, in urma propunerilor inaintate de catre institutiile prevazute la alin (1).

Regulamentul de organizare si functionare al Consiliului se aproba de catre ministrul agriculturii si dezvoltarii rurale, in termen de 30 de zile de la data publicarii prezentei hotarari.

In vederea asigurarii necesarului de produse alimentare, comerciantii prevazuti la Art.5 alin (1) notifica MADR privind cantitatile de produse alimentare ce nu pot fi achizitionate de pe lantul scurt de aprovizionare, prevazut la art. 2 alin (1), pentru fiecare categorie de produse alimentare prevazute la Art. 3.

Notificarea prevazuta la alin (1) se transmite la MADR pana cel tarziu la data de 30 aprilie a anului in curs pentru cantitatile necesare asigurarii aprovizionarii pentru urmatoarelor 12 luni, respectiv perioadei 01 iunie – 31 mai.

Notificarea prevazuta la alin (2) se transmite Consiliului care are obilgatia de a analiza si inainta propuneri catre ministrul agriculturii si dezvoltarii rurale in termen de maximum 15 zile calendaristice.

In vederea aplicarii art. 13 din Lege, ministrul agriculturii si dezvoltarii rurale emite ordin in termen de 30 de zile de la notificarea prevazuta la alin (1).

Legea care ii va sprijini pe producatorii romani sa isi vanda mai usor produsele
Source: Știriagricole.ro-Portalul agriculturii romanesti