Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunţă concursul de recrutare pentru ocuparea unei funcții publice de execuţie vacante de consilier juridic clasa I gradul profesional superior la Direcția Juridică – Serviciul Legislație și Avize. Data: 17 februarie 2017, ora 10:00, proba scrisă. Sursa: MADR.RO-Posturi scoase la concurs Link articol: Anunt concurs – 06.02.2017
Alexandru Potor, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a participat în 23 ianuarie 2017 la Consiliul Uniunii Europene (Agricultură și Pescuit), care s-a desfăşurat la Bruxelles, Belgia.
Unul dintre subiectele de pe ordinea de zi a vizat studiul privind impactul concesiilor din acordurile de liber schimb asupra producţiilor agricole. Cu privire la acest subiect, Statele Membre au apreciat pozitiv intensificarea facilitării schimburilor comerciale prin intermediul acordurilor de liber schimb cu apărarea intereselor fermierilor autohtoni, a industriei alimentare și a conceptului european de agricultură. România apreciază demersul Comisiei Europene de a realiza studiul de impact şi solicită continuarea procesului de evaluare şi monitorizare periodică a stadiului implementării acordurilor de liber schimb cu țările terțe pentru a fi în măsură să ne calibrăm interesele ofensive și defensive în vederea îmbunătățirii accesului pe piețele internaționale. În acest context, România se raliază la declarația Franței cu privire la impactul economic cumulativ al acordurilor comerciale viitoare asupra sectorului agricol din Uniunea Europeană, în sensul reducerii limitelor de metodologie ale studiului și creării unui instrument de management pentru cuantificarea rezultatelor negocierilor asupra produselor identificate ca sensibile și asupra sectoarelor vulnerabile, cu ocazia încheierii acordurilor de liber schimb viitoare dintre UE și țările terțe.
Un alt punct important aflat pe ordinea de zi a şedinţei l–a constituit raportul privind situația pieței și pachetul legislativ privind produsele lactate. Comisia a prezentat pachetul pentru sectorul laptelui într-o nuanță pozitivă, precizând că evoluția prețurilor este într-o pantă ascendentă, 25% creștere la prețuri în a 2-a jumătate a anului 2016, untul înregistrează o creștere cu 72% din mai (creștere lunară cu 24%), ajungând la 430€/tonă. Producția de lapte a cunoscut o contracție înregistrând o creștere cu doar 0,7% în noiembrie peste nivelul din 2015, iar la laptele praf degresat se constată o creștere cu 30%. Pentru sectorul cărnii de porc, după anumite dificultăți în 2016 exporturile au rămas constante, preocuparea principală fiind gripa porcină din țările baltice și în Polonia, o piață monitorizată cu atenție de Comisie.
România a prezentat situația pieței locale, arătând că perspectivele par încurajatoare, însă fermierii au trecut prin situații grele, subliniind că în perioada de vârf prețul a fost 11 €/cenți pe litru de lapte, pachetul laptelui a ajutat, dar nu a avut efectul scontat, Comisia nu are multe pârghii de intervenție și în viitor Politica Agricolă Comună trebuie să trateze problematica volatilității prețurilor. De asemenea, Comisia și Statele Membre trebuie să se concentreze pe anticiparea situațiilor de criză, pentru că piața UE este legată la piața mondială. România consideră că Pachetul privind laptele și-a atins scopul într-o oarecare măsură, însă suntem de părere că este nevoie de o implicare mai mare atât din partea Uniunii Europene cât și a Statelor Membre, care să conducă la consolidarea semnificativă a poziției producătorilor pe lanțul alimentar.
Totodată, considerăm că pachetele financiare destinate sectoarelor în contextul crizei de pe piață au fost binevenite, însă au contribuit parțial la redresarea sectoarelor afectate. În cazul României, sectorul lapte și produse lactate, precum și sectorul suine încă necesită intervenții pentru ca producătorii să fie parțial compensați față de pierderile suferite.
***
În marja Consiliului, secretarul de stat Alexandru Potor a avut o întâlnire cu domnul Jerzy Bogdan Plewa, director general al Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene (DG AGRI). În cadrul întâlnirii au fost prezentate prioritățile în domeniul agriculturii din Programul de Guvernare și susținerea schemelor de sprijin cuplat notificate de România în 2016, aferente perioadei 2017 -2020. Cu această ocazie, Alexandru Potor a solicitat realizarea unei bilaterale tehnice în care experţii români şi cei ai DG AGRI să lămurească neclarităţile legate de sprijinul cuplat. DG AGRI a răspuns pozitiv, urmând ca în a doua săptămână a lunii februarie să aibă loc această bilaterală.
Sursa: MADR-Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
Link articol: Participarea secretarului de stat Alexandru Potor la Consiliul Uniunii Europene (Agricultură și Pescuit)
România deţine un patrimoniu forestier de o valoare inestimabilă, inclusiv suprafeţe însemnate cu păduri virgine şi cvasivirgine. Gestionarea durabilă şi dezvoltarea fondului forestier naţional şi protecţia strictă a pădurilor cu valoare conservativă excepţională constituie priorităţi ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, care decurg din strategia forestieră naţională şi din reglementările internaţionale adoptate de ţara noastră.
Protecţia strictă a pădurilor virgine şi cvasivirgine este una dintre căile principale de conservare şi ameliorare a biodiversităţii pădurilor româneşti. Completarea în anul 2017 a cadrului legal necesar pentru a se asigura păstrarea acestor păduri pentru generaţiile viitoare a deschis posibilitatea identificării şi punerii sub protecţie strictă a tuturor pădurilor virgine şi cvasivirgine care ne-au mai rămas.
O noutate legislativă în ceea ce priveşte protejarea acestor păduri este reprezentată de Ordinul nr. 2525/2017 privind constituirea Catalogului naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România publicat în Monitorul Oficial nr. 63/2017.
Prin acest ordin se aprobă constituirea Catalogului naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România ca instrument de evidenţă şi gestiune a pădurilor virgine şi cvasivirgine.
Care sunt categoriile de păduri care se includ în catalog?
Catalogul cuprinde următoarele categorii de păduri:
Acest catalog se publică pe pagina de internet a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură şi se reactualizează ori de câte ori se includ sau se exclud păduri virgine şi cvasivirgine din acest Catalog.
Cine identifică aceste tipuri de păduri?
În scopul alcătuirii evidenţei pădurilor, structurile teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură identifică aceste păduri corespunzător ariei lor de competenţă şi întocmesc lista pădurilor virgine şi cvasivirgine, prezentând toate informaţiile din Catalog, listă pe care o transmit autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură în vederea integrării în Catalogul de pe site-ul acesteia.
Cine poate realiza studii de fundamentare?
Studiile de fundamentare se realizează de către persoane fizice sau juridice.
Persoanele fizice care elaborează studiul de fundamentare trebuie să facă dovada că au studii superioare în domeniul silviculturii şi că îndeplinesc cel puţin una dintre următoarele condiţii: să fie atestate ca şef de proiect în amenajarea pădurilor sau ca expert CTAP; să fie cercetători ştiinţifici minimum gradul III şi să fie cadre didactice universitare care îşi desfăşoară activitatea în domeniul silviculturii, ecologiei sau biologiei.
Persoanele juridice care elaborează studiul de fundamentare trebuie să facă dovada că au relaţii contractuale cu o persoană care îndeplineşte condiţiile prevăzute pentru persoane fizice şi, dacă persoanele juridice consideră necesar, una sau mai multe persoane care îndeplinesc cel puţin una dintre următoarele condiţii: să fie absolvenţi de studii superioare în domeniul ştiinţelor naturii – silvicultură, ecologie şi protecţia mediului, biologie, care să aibă o experienţă profesională în domeniu de minimum 5 ani; să fie cercetători ştiinţifici cu minimum gradul III în domeniul ştiinţelor naturii – silvicultură, ecologie şi protecţia mediului, biologie; să fie cadre didactice universitare care îşi desfăşoară activitatea în domeniul silviculturii, ecologiei şi biologiei.
Însă care sunt noutăţile aduse de acest act normativ?
Potrivit ştirilor juridice printre prevederi se numără explicit se precizează faptul că elaboratorului studiilor de fundamentare necesare includerii în Catalog, i se acordă accesul la istoricul aplicării amenjamentului, precum şi la datele din amenajament.
Garda Forestieră nu mai are posibilitatea de a respinge studiile pentru elemente ce ţin de formă, ci doar pentru considerente de fond, administratorii de păduri şi prestatorii de servicii silvice au obligaţia de a notifica Garda Forestieră în situaţia identificării de păduri virgine.
Se permite depunerea studiilor de fundamentare în toată perioada anului, vizitele în teren putând fi amânate în perioada sezonului rece şi se pot exclude suprafeţe de pădure din studiul de fundamentare doar pe baza documentelor, în situaţia existenţei consensului între părţi.
Reamintim că actul normativ publicat abrogă Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1417/2016 privind constituirea Catalogului naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România.
Acest articol Catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România are o nouă reglementare! a fost publicat prima data pe Noutati legislative | Legislatie gratuita | Portal juridic.
Sursa: LexCafe.ro-Agricultură şi silvicultură
Link articol: Catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România are o nouă reglementare!
Micii fermieri din zona Vatra Dornei au incepand de anul trecut posibilitatea de a-si valorifica inteligent fructele si legumele, gratie unui proiect dezvoltat de Federatia Agricultorilor de Munte Dorna (FAMD), care si-a propus infiintarea unei unitati procesatoare folosind surse de energie regenerabila si nepoluanta.
Mai mult decat atat, proiectul, finantat din fonduri norvegiene, ofera si cateva locuri de munca sezoniere pentru fermierii de la munte, lucru deosebit de util, mai ales intr-o zona afectata de somaj.
„Prin intermediul acestui proiect am reusit sa achizitionam o linie de procesare, sa adaptam un spatiu si sa oferim astfel posibilitatea fermierilor din zona sa isi valorifice fructele si legume, in principal pentru suc. Foarte multi oameni din aceasta regiune au mere in gradina, dar care nu sunt foarte bune pentru a fi pastrate pe timp de iarna. Decat sa putrezeasca, agricultorii le pot procesa si pot lua acasa cu ei sucul. Unii dintre acestia vin si cu afine, zmeura etc”, a declarat, pentru StiriAgricole.ro, Stefan Agapi, administratorul unitatii de procesare.
De asemenea, proiectul, realizat cu fonduri Norway Grants alocate de catre Guvernul Norvegiei prin Innovation Norway, a initiat si dezvoltarea brandului „Aroma muntelui”, al carui principal obiectiv il reprezinta obtinerea de produse cu gust natural si aroma traditionala, folosind materie prima din flora spontană.
„Deoarece proiectul s-a finalizat in noiembrie 2015, anul trecut a fost primul an in care am reusit sa procesam. Oamenii sunt foarte multumiti de aceasta oportunitate. In primul rand, pentru ca obtin un produs sanatos, pe care il pot consuma in familie, apoi pentru ca nu pierd fructele pe care le au. Daca la o unitate normala se ia cam 2 lei pe litrul procesat, pentru membrii nostri FAMD procesam cu 1,5 lei”, ne-a mai spus Stefan Agapi.
Inainte sa ajunga in tocator si presa, fructele aduse de fermieri sunt spalate si verificate, indepartandu-se produsele care sunt stricate.
„Cantitatea minima cu care un agricultor vine la procesare este 100 kg. Foarte multi vin cu mere. Dupa receptia marfii, fructele sunt puse spalate si verificate. Pe cele stricate le eliminam, deoarece nu putem risca sa alteram intr-un fel sau altul sucul. Dupa aceea, fructele ajung in tocator, apoi intr-o presa. Intr-un final ajung intr-un bazin unde sucul este pasteurizat. Ulterior, sucul trece printr-un dozator si astfel se ambaleaza in pungi cu robinet de 3, 5 sau chiar 20 litri, in functie de preferintele fermierului”, ne-a mai spus Stefan Agapi.
De asemenea, unitatea de procesare dispune de un spatiu in care agricultorii au posibilitatea si sa usuce fructe de de padure, ciuperci si chiar plante medicinale.
„In zona Vatra Dornei energia verde nu a fost folosita până în prezent, iar acest lucru s-a intamplat atat din lipsa de cunostinte cat si din cauza capacitatii reduse de investitii. Proiectul Intreprindere sociala de procesare a fructelor de padure folosind surse de energie regenerabila si nepoluanta a crescut gradul de constientizare in ceea ce priveste protectia mediului si conservarea durabila a padurilor. Mai mult, proiectul a creat si va continua sa ofere locuri de munca sezoniere pentru membrii FAMD si pentru familiile de fermieri. Cum rata somajului din zona este mare, aceste locuri de munca sezoniere, care constau in colectarea fructelor de padure, a plantelor medicinale si a ciupercilor, vor asigura venituri suplimentare pentru persoanele defavorizate, fapt extrem de imbucurator pentru toata lumea”, a declarat ing. Ioan Agapi, directorul FAMD.
Proiectul dezvoltat de Federatia Agricultorilor de Munte Dorna (FAMD), in valoare totala de 222.268 Euro, a avut ca obiective dezvoltarea unei unitati procesatoare folosind surse de energie regenerabila si nepoluanta si certificarea produselor obtinute, informarea cu privire la avantajele capitalizarii produselor nelemnoase si recunoasterea importantei aplicarii unui management sustenabil respectand, in acelasi timp, principiile pentru un mediu inconjurator sanatos, precum si realizarea unui studiu de cercetare pentru determinarea caracteristicilor nutritionale si perioadele optime de recoltare a fructelor de padure si comunicarea acestor date fermierilor prin instruire, ghid de bune-practici si vizite de studio.
Pe langa Federatia Agricultorilor de Munte Dorna (FAMD), entitatile care s-au implicat in dezvoltarea acestui proeict au fost organizatia OPENFIELDS, care sustine dezvoltarea comunitatilor prin dezvoltarea sustenabila a fermelor, precum si Institutul Norvegian de Cercetare Bioeconomica (NIBIO), finantat prin Norway Grants.
Sursa: Știriagricole.ro-Portalul agriculturii romanesti
Link articol: Procesarea fructelor cu ajutorul energiei regenerabile, noul model de succes in zonele montane
Ministerul Agriculturii a publicat pe propriul site proiectul de Hotarare pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de sustinere a produsului tomate in spatii protejate”, care contine detalii despre conditiile de eligibilitate si valoarea acestui sprijin.
Schema de ajutor de minimis se acorda intreprinderilor care isi desfasoara activitatea in domeniul productiei primare de produse agricole, pentru sustinerea produsului tomate in spatii protejate.
Prevederile prezentei scheme se aplica intreprinderilor/intreprinderilor unice definite la art. 3, care exploateaza culturi de tomate in spatii protejate, respectiv:
a) producatorilor agricoli persoane fizice care detin atestat de producator emis in baza Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor masuri de reglementare a pietei produselor din sectorul agricol, valabil pana la data platii ajutorului de minimis;
b)producatorilor agricoli persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale si intreprinderi familiale, constituite potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale, cu modificarile si completarile ulterioare;
c)producatorilor agricoli persoane juridice, precum si oricaror forme asociative cu personalitate juridica constituite conform legii.
Pentru a fi eligibili pentru acordarea ajutorului de minimis pentru cultura de tomate, beneficiarii prevazuti la art.4 alin (2) trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele criterii de eligibilitate:
a)sa solicite ajutoare de minimis, conform prevederilor prezentei hotarari;
b)sa detina o suprafata cultivata cu tomate in spatii protejate de 1000 mp, marcata la loc vizibil, cu o placa indicator format A3, dimensiuni 297 x 420 mm, pe care sa se gaseasca inscriptia ,,Suprafata beneficiara a Programului de sustinere a produsului tomate in spatii protejate, in anul 2017, conform cererii numarul ……………., din Registrul unic de la Directia pentru agricultura a judetului……………./Municipiului Bucuresti”
c) sa obtina o productie de 2 kg tomate/mp si sa valorifice o cantitate de tomate de 2000 kg dovedita cu documente justificative, de pe suprafata prevazuta la litera b);
d)sa fie inregistrati in evidentele Registrului agricol deschis la primariile in a caror raza administrativ-teritoriala se afla suprafetele cultivate cu tomate in spatiile protejate in anul 2017.
Valoarea sprijinului financiar acordat prin schema de ajutor de minimis se exprima sub forma unei subventii, potrivit art. 3 alin. (6) din Regulamentul de minimis in sectorul agricol.
Valoarea sprijinului financiar reprezentand ajutor de minimis care se acorda beneficiarilor este echivalentul in lei a 3000 euro/beneficiar/an, pentru schema prevazuta la art.4 alin. (1).
Valoarea totala a ajutoarelor de minimis care se acorda unei intreprinderi/intreprinderi unice nu poate depasi suma de 15.000 euro pe durata a 3 exercitii financiare, in cursul exercitiului financiar actual si in cele doua exercitii financiare precedente.
In cazul nerespectarii prevederilor de la art. 5, beneficiarii schemei de minimis sunt obligati la restituirea contravalorii sprijinului financiar, la care se adauga penalitati si dobanzi, de la data incasarii acestuia, cu respectarea prevederilor legale.
Sumele reprezentand ajutoare de minimis se platesc intreprinderilor intr-o singura transa, pe durata Programului de sustinere a produsului tomate in spatii protejate.
Resursele financiare necesare aplicarii schemei de ajutor de minimis prevazute de prezenta hotarare sunt de 40 mil. euro si se asigura de la bugetul de stat, in limita prevederilor bugetare aprobate cu aceasta destinatie Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale pe anul 2017 la capitolul 83.01 „Agricultura, silvicultura, piscicultura si vanatoare”, articolul 40.15 „Sprijinirea producatorilor agricoli”.
Incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei hotarari, beneficiarii prevazuti la art. 4 alin. (2) depun o cerere de inscriere in Program prin care solicita inregistrarea in Registrul unic pentru accesarea Programului de sustinere a produsului tomate in spatii protejate, conform modelului prevazut in anexa nr.1, insotita de urmatoarele documente:
Documentele prevazute la alin. (1) lit. a) si c) sunt prezentate in original si in copie, in vederea certificarii de reprezentantul directiei pentru agricultura judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, prin inscrierea pe copie a sintagmei „conform cu originalul”.
Directiile pentru agricultura judetene sau a municipiului Bucuresti, calculeaza, determina si aproba sumele aferente reprezentand ajutor de minimis, pentru fiecare beneficiar in parte si se asigura ca sumele totale care se acorda solicitantului se incadreaza in plafonul maxim, conform art. 6 alin.(3).
Se interzice acordarea de ajutor de minims in temeiul prezentei hotarari solicitantilor a caror suprafata de culturi de tomate in spatii protejate este obtinuta prin divizarea unei exploatatii existente la data de 1 ianuarie 2017.
Sursa: Știriagricole.ro-Portalul agriculturii romanesti
Link articol: Cum se va acorda ajutorul special de 3.000 euro pentru producatorii de tomate
Photo by iamrenny 
Putini stiu care este cantitatea zilnica necesara de fibre si care este motivul pentru care avem nevoie de ambele tipuri de fibre, solubile si insolubile.
Expertii ne anunta ca o cantitate suficienta de fibra, respectiv 35 de grame – omul din paleolitic avea parte de circa 10 de grame de fibra zilnic – ajuta tractul digestiv, coboara nivelul colesterolului si micsoreaza riscul de cancer de colon, conform fit.ca.
De asemenea, specialistii spun ca fibrele sunt de doua feluri: solubile si insolubile.
Fibrele solubile
Plantele le contin de obicei pe amandoua, dar cea predominanta va stabili si tipul de fibra in care va fi inclus fructul sau leguma.
Potrivit nutritionsitilor, fibrele solubile se dizolva in apa, devin gelatinoase, iar in organism sunt fermentate de bacterii. Cele insolubile nu se dizolva in apa, ci mai degraba o absorb.
De ambele avem nevoie pentru a fi sanatosi, insa, din pacate, cel mai adesea consumam fibre insolubile.
Un studiu publicat de jurnalul Brain, Behavior, and Immunity a aratat ca fibra solubila diminueaza inflamatiile asociate cu bolile aflate in stransa legatura cu obezitatea si intaresc sistemul imunitar.
Unde se gasesc fibrele solubile
Testele de laborator au aratat ca animalele hranite ori cu fibre insolubile, ori cu solubile, au prezentat mari diferente in ceea ce priveste sistemul imunitar.
Animalele care au fost hranite cu fibre solubile prezentau un risc mai mic de boala si se vindecau mai repede decat celelalte.
Potrivit expertilor, din cauza ca inflamatiile reprezinta un factor de risc in caz de boli de inima, obezitate, osteoporoza, Alzheimer, artrita si autism, fibrele solubile, care se gasesc mere, capsuni, citrice, dar si brocoli, morcovi, radacinoase, ovaz sau tarate, sunt vitale pentru a ne feri de boli.
The post Cat de benefice sunt fibrele solubile pentru organismul tau? appeared first on Alimentatie Sanatoasa, Nutritie si Diete de Slabire.
Sursa: Alimentatie-sanatoasa.com-Alimentatie Sanatoasa, Nutritie si Diete de Slabire
Link articol: Cat de benefice sunt fibrele solubile pentru organismul tau?
Supele si ciorbele sunt preparate folosite ca si fel principal sau doar ca simplu aperitiv inaintea acestuia.
Din punct de vedere al tolerantei digestive, sunt preparate foarte bine tolerate, usor de digerat, mai ales in cazul supelor. Nutritionistii recomanda sa fie consumate in perioadele postoperatorii, de convalescenta, in afectiuni respiratorii sau digestive, cand toleranta digestiva nu este foarte permisiva.
Practic nu exista contraindicatii ale consumului de supe, mai ales de legume, si aici intra in special cele de radacinoase, fiind indicate la orice persoane, indiferent de varsta, sex, patologii asociate.
Despre supe
Supele de legume se pot consuma in orice moment al zilei, la mic dejun, pranz sau cina. Daca nu contin prea multa sare, pot fi foarte rehidratante si energizante.
Dezavantajul supelor de legume
Dezavantajul supelor de legume este reprezentat in special de pierderea unor elemente precum vitamine, minerale sau fibre, mai ales atunci cand au fost fierte la temperaturi mari, ore in sir.
Astfel, prin fierbere se pierde cam jumatate din continutul de vitamine A, E sau B1.
De aceea, pentru conservarea proprietatilor, legumele ar trebui fierte timp scurt, asa pastrandu-se si savoarea lor, sau, de cate ori e posibil, in stare cruda.
Mai multe legume, cum sunt radacinoasele, ar trebui sa fie consumate mai degraba fierte decat crude, datorita dificultatilor de digerare si a absorbtiei deficitare a elementelor nutritive.
Supele cu carne sunt indicate, cu conditia ca legumele sa se fiarba separat, iar carnea sa fie adaugata ulterior.
Supele de legume sau cu carne sunt in general preparate hipocalorice si sunt indicate in curele dietetice, fara adaosuri de grasimi sau fainoase. In cazul in care vrem sa folosim supele sau ciorbele in curele de slabit trebuie sa evitam sa adaugam orez, fainoase sau cartofi.
In plus, cand folosim carne, aceasta sa fie fiarta separat, asa pierzandu-se mare parte din grasimi, si apoi combinata cu supa de legume.
Ciorbele care folosesc borsul din tarate de grau pot fi ceva mai fermentative, mai ales cele puternic acrite, si sunt mai putin recomandate persoanelor cu afectiuni ulceroase, boala de reflux gastro-esogagian, colita de fermentatie.
The post Ce efecte au supele si ciorbele in alimentatia ta appeared first on Alimentatie Sanatoasa, Nutritie si Diete de Slabire.
Sursa: Alimentatie-sanatoasa.com-Alimentatie Sanatoasa, Nutritie si Diete de Slabire
Link articol: Ce efecte au supele si ciorbele in alimentatia ta
În perioada 21-23 ianuarie 2017, Petre Daea, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a vizitat bazinele legumicole din judeţele Giurgiu (comunele Adunaţii Copăceni, Comana, Colibaşi), Ilfov (comuna Vidra) şi Galaţi (comuna Matca).
Cu această ocazie, ministrul Petre Daea a discutat cu producătorii de legume – tomate în spaţii protejate – pentru a vedea la faţa locului stadiul pregătirii noilor culturi.
De asemenea, ministrul Agriculturii a prezentat în detaliu formele de sprijin pentru tomate din producţia internă şi modul în care poate fi implementat Programul de Guvernare privind sprijinul acordat pentru producţia de tomate în spaţii protejate.
Reamintim că Ministerul Agriculturii a elaborat un act normativ pentru aprobarea schemei ”Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate”. Acesta se află postat pe site-ul www.madr.ro şi va fi supus aprobării Guvernului în perioada următoare.
Sursa: MADR-Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
Link articol: INFORMARE DE PRESĂ
Din analiza efectuată asupra actelor normative în vigoare și a modului de implementare a schemelor de plăți directe pe teritoriul României în baza prevederilor REG CE nr. 1306/2013, respectiv REG CE nr. 1307/2013, rezultă faptul că, în realizarea materialelor de presă au fost preluate numai prevderile art. 52, alin. 2 din Regulamentul CE nr. 1307/2013, fără a fi luate în calcul actele normative naționale de punere în aplicare a prevederilor acestui regulament.
Astfel, rezultă că, prin nici unul din actele normative în vigoare, România nu susține subvenționarea, fie și prin schema de sprijin cuplat, a uleiului de măsline. De altfel, înțelesul schemei de sprijin facultativ cuplat așa cum este prevăzut în Reg CE nr. 1307/2013 este acela că acest sprijin se acordă cuplat de o producție. Din acest punct de vedere, România, chiar în condițiile în care ar exista cerințe, nu ar putea acorda o schema de sprijin cuplat pentru uleiul de măsline, de exemplu, neavând producție de măsline.
Revenind la prevederile actelor normative în vigoare, acestea prevăd:
ART 52. din REGULAMENTUL (UE) NR. 1307/2013 din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului, prevede:
“Art. 52: Norme generale
(1)Statele membre pot acorda sprijin cuplat fermierilor în condiţiile prevăzute în prezentul capitol (denumit în continuare în prezentul capitol „sprijin cuplat”).
(2)Sprijinul cuplat poate fi acordat în următoarele sectoare şi producţii: cereale, plante oleaginoase, culturi proteice, leguminoase pentru boabe, in, cânepă, orez, fructe cu coajă lemnoasă, cartof pentru feculă, lapte şi produse lactate, seminţe, carne de oaie şi de capră, carne de vită şi mânzat, ulei de măsline, viermi de mătase, furaje uscate, hamei, sfeclă de zahăr, trestie de zahăr şi cicoare, fructe şi legume şi specii forestiere cu ciclu scurt de producţie.
(3)Sprijinul cuplat poate fi acordat numai în acele sectoare sau în acele regiuni dintr-un stat membru în care anumite tipuri de agricultură sau anumite sectoare agricole care sunt deosebit de importante din motive economice, sociale sau de mediu sunt afectate de anumite dificultăţi….
(6)Sprijinul cuplat se acordă sub forma unei plăţi anuale, în limite cantitative definite şi se bazează pe suprafeţe şi producţii fixe sau a pe un număr fix de animale”
Reținem faptul că art. 52, este articol de norme generale din Regulament, care statuează în mod evident că sprjinul se bazează pe suprafețe și producții fixe.
Actul normativ național de punere în aplicare a prevederilor REG CE nr. 1307/2013, este Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 3/2015, cu modificările și completările ulterioare pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură.
În cuprinsul OUG 3/2015, la Capitolul VIII, art. 24, referitor la sprijinul cuplat, se prevăd următoarele :
“(1)Sprijinul cuplat se poate acorda sectoarelor şi producţiilor prevăzute la art. 52 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, considerate importante din motive economice, sociale şi de mediu şi care sunt afectate de anumite dificultăţi.
(2)Pentru a beneficia de sprijinul cuplat prevăzut al art. 1 alin. (2) lit. e), fermierii trebuie să respecte prevederile art. 6-8 şi condiţiile specifice aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
(3)Pentru culturile sau plantaţiile care se înfiinţează începând cu anul 2016, fermierii trebuie să facă dovada că utilizează sămânţă şi material săditor certificate oficial potrivit prevederilor Legii nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi a materialului săditor, precum şi testarea şi înregistrarea soiurilor de plante, republicată, cu excepţia fermierilor participanţi la schema simplificată pentru micii fermieri.”
În aplicarea prevederilor OUG 3/2015, cu modificările și completările ulterioare, a fost aprobată HOTĂRÂREA nr. 219 din 25 martie 2015 privind stabilirea sectoarelor, culturilor şi speciilor de animale pentru care se acordă sprijin cuplat în perioada 2015-2020 (act normativ de implementare specifică).
Aceasta stabilește, în mod explicit și fără echivoc, care sunt culturile și speciile de animale care beneficiază de sprijin cuplat în perioada 2015-2020.
Astfel, potrivit art. 1 se prevăd culturile din sectorul vegetal pentru care se acordă sprijin cuplat :
“Se acordă sprijin cuplat în perioada 2015-2020 în sectorul vegetal, pentru următoarele culturi:
a)soia;
b)lucernă;
c)mazăre boabe pentru industrializare;
d)fasole boabe pentru industrializare;
e)cânepă pentru ulei şi fibre;
f)orez;
g)sămânţă de cartof;
h)hamei;
i)sfeclă de zahăr;
j)tomate pentru industrializare cultivate în câmp;
k)castraveţi pentru industrializare cultivaţi în câmp;
l)legume cultivate în sere: tomate, castraveţi, ardei, varză pentru consum în stare proaspătă şi castraveţi pentru industrializare;
m)legume cultivate în solare: tomate, castraveţi, ardei, varză şi vinete pentru consum în stare proaspătă şi castraveţi pentru industrializare;
n)prune pentru industrializare;
o)mere pentru industrializare;
p)cireşe şi vişine pentru industrializare;
q)caise şi zarzăre pentru industrializare;
r)cartof timpuriu pentru industrializare.”
Din articolul 1 al HG nr. 219/2015, act normativ de implementare, rezultă faptul că, uleiul de măsline nu beneficiază de sprijin cuplat acordat de România.
De asemenea, din analiza prevederilor art. 41 din OMADR nr. 619/ pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, rezultă, în mod clar și fără echivoc, că această formă de sprijin se acordă producătorilor care cultivă :
“a)soia;
b)lucernă;
c)mazăre boabe pentru industrializare;
d)fasole boabe pentru industrializare;
e)cânepă pentru ulei şi fibre;
f)orez;
g)sămânţă de cartof;
h)hamei;
i)sfeclă de zahăr;
j)tomate pentru industrializare cultivate în câmp;
k)castraveţi pentru industrializare cultivaţi în câmp;
l)legume cultivate în sere – tomate, castraveţi, ardei, varză pentru consum în stare proaspătă şi castraveţi pentru industrializare;
m)legume cultivate în solare – tomate, castraveţi, ardei, varză şi vinete pentru consum în stare proaspătă şi castraveţi pentru industrializare;
n)prune pentru industrializare;
o)mere pentru industrializare;
p)cireşe şi vişine pentru industrializare;
q)caise şi zarzăre pentru industrializare;
r)cartof timpuriu pentru industrializare.”.
În concluzie, așa cum rezultă din analiza actelor normative în vigoare și a articolelor prezentate mai sus, considerăm oportună corectarea informaţiilor apărute în mass-media, în sprijinul fermierilor precum și al publicului interesat cu privire la acordarea sprijinului cuplat în sectorul vegetal.
Sursa: MADR-Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
Link articol: COMUNICAT DE PRESĂ privind articolele apărute în mass-media, potrivit cărora se menţionează că agricultorii vor primi “o subvenţie substanţială de la APIA pentru uleiul de măsline”
Targul National al Mierii – editia de primavara, organizat de Asociatia Crescatorilor de Albine din Romania, se va deschide vineri, 31 martie 2017, ora 10.00, pe platforma apicola din Baneasa, Bucuresti, B-dul Ficusului nr. 42, sector 1.
Cea de-a 16-a editie a Targului National al Mierii, organizata in perioada 31 martie – 2 aprilie, reprezinta deja un eveniment cunoscut si asteptat la nivelul Capitalei, fiind dedicat in principal consumatorilor de produse apicole.
Cei aproximativ 100 de expozanti prezenti – apicultori si firme specializate, isi vor etala produsele intr-o gama extrem de diversificata: de la produse apicole obtinute direct din stupina pana la produse apicole conditionate sau alte preparate derivate din produse apicole – suplimente nutritive, cosmetice etc.
De asemenea, de acest targ vor putea beneficia si apicultorii deoarece vor fi prezente si produsele dedicate acestora – stupi si componente, utilaje si alte echipamente apicole, produse pentru sanatatea albinelor, produse pentru nutritie, carti de specialitate etc.
Bucurestenii si nu numai sunt asteptati la Targul National al Mierii, locul perfect pentru a se indulci cu minunatele produse ale stupului, miere, polen, propolis, laptisor de matca, suplimente nutritive si cocktail-uri, produse complet naturale ce vin din bogatia naturii, dar si din harnicia albinelor si apicultorilor.
Amplasarea standurilor se va face, la fel ca la editiile anterioare, pe platforma A.C.A. / I.C.-D. Apicultura din Bucuresti, B-dul Ficusului nr. 42, sector 1.
Sursa: Știriagricole.ro-Portalul agriculturii romanesti
Link articol: Editia de primavara a Targului National al Mierii, in perioada 31 martie – 2 aprilie
Sursa foto: http://www.aca.org.ro/
