”Coordoneaza si supravegheaza procesul de productie, instruieste personalul care deserveste productia, se preocupa de cercetarea de produse noi, preia si verifica materiile prime de la furnizori, controleaza si face teste de laborator la unele materii prime, intocmeste fisele de HACCP.”
Sursa: bestjobs.eu/ro/
Link pt. a aplica: Inginer chimist/tehnolog industria alimentara
Putini stiu care este cantitatea zilnica necesara de fibre si care este motivul pentru care avem nevoie de ambele tipuri de fibre, solubile si insolubile.
Expertii ne anunta ca o cantitate suficienta de fibra, respectiv 35 de grame – omul din paleolitic avea parte de circa 10 de grame de fibra zilnic – ajuta tractul digestiv, coboara nivelul colesterolului si micsoreaza riscul de cancer de colon, conform fit.ca.
De asemenea, specialistii spun ca fibrele sunt de doua feluri: solubile si insolubile.
Fibrele solubile
Plantele le contin de obicei pe amandoua, dar cea predominanta va stabili si tipul de fibra in care va fi inclus fructul sau leguma.
Potrivit nutritionsitilor, fibrele solubile se dizolva in apa, devin gelatinoase, iar in organism sunt fermentate de bacterii. Cele insolubile nu se dizolva in apa, ci mai degraba o absorb.
De ambele avem nevoie pentru a fi sanatosi, insa, din pacate, cel mai adesea consumam fibre insolubile.
Un studiu publicat de jurnalul Brain, Behavior, and Immunity a aratat ca fibra solubila diminueaza inflamatiile asociate cu bolile aflate in stransa legatura cu obezitatea si intaresc sistemul imunitar.
Unde se gasesc fibrele solubile
Testele de laborator au aratat ca animalele hranite ori cu fibre insolubile, ori cu solubile, au prezentat mari diferente in ceea ce priveste sistemul imunitar.
Animalele care au fost hranite cu fibre solubile prezentau un risc mai mic de boala si se vindecau mai repede decat celelalte.
Potrivit expertilor, din cauza ca inflamatiile reprezinta un factor de risc in caz de boli de inima, obezitate, osteoporoza, Alzheimer, artrita si autism, fibrele solubile, care se gasesc mere, capsuni, citrice, dar si brocoli, morcovi, radacinoase, ovaz sau tarate, sunt vitale pentru a ne feri de boli.
The post Cat de benefice sunt fibrele solubile pentru organismul tau? appeared first on Alimentatie Sanatoasa, Nutritie si Diete de Slabire.
Sursa: Alimentatie-sanatoasa.com-Alimentatie Sanatoasa, Nutritie si Diete de Slabire
Link articol: Cat de benefice sunt fibrele solubile pentru organismul tau?
Supele si ciorbele sunt preparate folosite ca si fel principal sau doar ca simplu aperitiv inaintea acestuia.
Din punct de vedere al tolerantei digestive, sunt preparate foarte bine tolerate, usor de digerat, mai ales in cazul supelor. Nutritionistii recomanda sa fie consumate in perioadele postoperatorii, de convalescenta, in afectiuni respiratorii sau digestive, cand toleranta digestiva nu este foarte permisiva.
Practic nu exista contraindicatii ale consumului de supe, mai ales de legume, si aici intra in special cele de radacinoase, fiind indicate la orice persoane, indiferent de varsta, sex, patologii asociate.
Despre supe
Supele de legume se pot consuma in orice moment al zilei, la mic dejun, pranz sau cina. Daca nu contin prea multa sare, pot fi foarte rehidratante si energizante.
Dezavantajul supelor de legume
Dezavantajul supelor de legume este reprezentat in special de pierderea unor elemente precum vitamine, minerale sau fibre, mai ales atunci cand au fost fierte la temperaturi mari, ore in sir.
Astfel, prin fierbere se pierde cam jumatate din continutul de vitamine A, E sau B1.
De aceea, pentru conservarea proprietatilor, legumele ar trebui fierte timp scurt, asa pastrandu-se si savoarea lor, sau, de cate ori e posibil, in stare cruda.
Mai multe legume, cum sunt radacinoasele, ar trebui sa fie consumate mai degraba fierte decat crude, datorita dificultatilor de digerare si a absorbtiei deficitare a elementelor nutritive.
Supele cu carne sunt indicate, cu conditia ca legumele sa se fiarba separat, iar carnea sa fie adaugata ulterior.
Supele de legume sau cu carne sunt in general preparate hipocalorice si sunt indicate in curele dietetice, fara adaosuri de grasimi sau fainoase. In cazul in care vrem sa folosim supele sau ciorbele in curele de slabit trebuie sa evitam sa adaugam orez, fainoase sau cartofi.
In plus, cand folosim carne, aceasta sa fie fiarta separat, asa pierzandu-se mare parte din grasimi, si apoi combinata cu supa de legume.
Ciorbele care folosesc borsul din tarate de grau pot fi ceva mai fermentative, mai ales cele puternic acrite, si sunt mai putin recomandate persoanelor cu afectiuni ulceroase, boala de reflux gastro-esogagian, colita de fermentatie.
The post Ce efecte au supele si ciorbele in alimentatia ta appeared first on Alimentatie Sanatoasa, Nutritie si Diete de Slabire.
Sursa: Alimentatie-sanatoasa.com-Alimentatie Sanatoasa, Nutritie si Diete de Slabire
Link articol: Ce efecte au supele si ciorbele in alimentatia ta
În perioada 21-23 ianuarie 2017, Petre Daea, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a vizitat bazinele legumicole din judeţele Giurgiu (comunele Adunaţii Copăceni, Comana, Colibaşi), Ilfov (comuna Vidra) şi Galaţi (comuna Matca).
Cu această ocazie, ministrul Petre Daea a discutat cu producătorii de legume – tomate în spaţii protejate – pentru a vedea la faţa locului stadiul pregătirii noilor culturi.
De asemenea, ministrul Agriculturii a prezentat în detaliu formele de sprijin pentru tomate din producţia internă şi modul în care poate fi implementat Programul de Guvernare privind sprijinul acordat pentru producţia de tomate în spaţii protejate.
Reamintim că Ministerul Agriculturii a elaborat un act normativ pentru aprobarea schemei ”Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate”. Acesta se află postat pe site-ul www.madr.ro şi va fi supus aprobării Guvernului în perioada următoare.
Sursa: MADR-Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
Link articol: INFORMARE DE PRESĂ
Din analiza efectuată asupra actelor normative în vigoare și a modului de implementare a schemelor de plăți directe pe teritoriul României în baza prevederilor REG CE nr. 1306/2013, respectiv REG CE nr. 1307/2013, rezultă faptul că, în realizarea materialelor de presă au fost preluate numai prevderile art. 52, alin. 2 din Regulamentul CE nr. 1307/2013, fără a fi luate în calcul actele normative naționale de punere în aplicare a prevederilor acestui regulament.
Astfel, rezultă că, prin nici unul din actele normative în vigoare, România nu susține subvenționarea, fie și prin schema de sprijin cuplat, a uleiului de măsline. De altfel, înțelesul schemei de sprijin facultativ cuplat așa cum este prevăzut în Reg CE nr. 1307/2013 este acela că acest sprijin se acordă cuplat de o producție. Din acest punct de vedere, România, chiar în condițiile în care ar exista cerințe, nu ar putea acorda o schema de sprijin cuplat pentru uleiul de măsline, de exemplu, neavând producție de măsline.
Revenind la prevederile actelor normative în vigoare, acestea prevăd:
ART 52. din REGULAMENTUL (UE) NR. 1307/2013 din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului, prevede:
“Art. 52: Norme generale
(1)Statele membre pot acorda sprijin cuplat fermierilor în condiţiile prevăzute în prezentul capitol (denumit în continuare în prezentul capitol „sprijin cuplat”).
(2)Sprijinul cuplat poate fi acordat în următoarele sectoare şi producţii: cereale, plante oleaginoase, culturi proteice, leguminoase pentru boabe, in, cânepă, orez, fructe cu coajă lemnoasă, cartof pentru feculă, lapte şi produse lactate, seminţe, carne de oaie şi de capră, carne de vită şi mânzat, ulei de măsline, viermi de mătase, furaje uscate, hamei, sfeclă de zahăr, trestie de zahăr şi cicoare, fructe şi legume şi specii forestiere cu ciclu scurt de producţie.
(3)Sprijinul cuplat poate fi acordat numai în acele sectoare sau în acele regiuni dintr-un stat membru în care anumite tipuri de agricultură sau anumite sectoare agricole care sunt deosebit de importante din motive economice, sociale sau de mediu sunt afectate de anumite dificultăţi….
(6)Sprijinul cuplat se acordă sub forma unei plăţi anuale, în limite cantitative definite şi se bazează pe suprafeţe şi producţii fixe sau a pe un număr fix de animale”
Reținem faptul că art. 52, este articol de norme generale din Regulament, care statuează în mod evident că sprjinul se bazează pe suprafețe și producții fixe.
Actul normativ național de punere în aplicare a prevederilor REG CE nr. 1307/2013, este Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 3/2015, cu modificările și completările ulterioare pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură.
În cuprinsul OUG 3/2015, la Capitolul VIII, art. 24, referitor la sprijinul cuplat, se prevăd următoarele :
“(1)Sprijinul cuplat se poate acorda sectoarelor şi producţiilor prevăzute la art. 52 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, considerate importante din motive economice, sociale şi de mediu şi care sunt afectate de anumite dificultăţi.
(2)Pentru a beneficia de sprijinul cuplat prevăzut al art. 1 alin. (2) lit. e), fermierii trebuie să respecte prevederile art. 6-8 şi condiţiile specifice aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
(3)Pentru culturile sau plantaţiile care se înfiinţează începând cu anul 2016, fermierii trebuie să facă dovada că utilizează sămânţă şi material săditor certificate oficial potrivit prevederilor Legii nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi a materialului săditor, precum şi testarea şi înregistrarea soiurilor de plante, republicată, cu excepţia fermierilor participanţi la schema simplificată pentru micii fermieri.”
În aplicarea prevederilor OUG 3/2015, cu modificările și completările ulterioare, a fost aprobată HOTĂRÂREA nr. 219 din 25 martie 2015 privind stabilirea sectoarelor, culturilor şi speciilor de animale pentru care se acordă sprijin cuplat în perioada 2015-2020 (act normativ de implementare specifică).
Aceasta stabilește, în mod explicit și fără echivoc, care sunt culturile și speciile de animale care beneficiază de sprijin cuplat în perioada 2015-2020.
Astfel, potrivit art. 1 se prevăd culturile din sectorul vegetal pentru care se acordă sprijin cuplat :
“Se acordă sprijin cuplat în perioada 2015-2020 în sectorul vegetal, pentru următoarele culturi:
a)soia;
b)lucernă;
c)mazăre boabe pentru industrializare;
d)fasole boabe pentru industrializare;
e)cânepă pentru ulei şi fibre;
f)orez;
g)sămânţă de cartof;
h)hamei;
i)sfeclă de zahăr;
j)tomate pentru industrializare cultivate în câmp;
k)castraveţi pentru industrializare cultivaţi în câmp;
l)legume cultivate în sere: tomate, castraveţi, ardei, varză pentru consum în stare proaspătă şi castraveţi pentru industrializare;
m)legume cultivate în solare: tomate, castraveţi, ardei, varză şi vinete pentru consum în stare proaspătă şi castraveţi pentru industrializare;
n)prune pentru industrializare;
o)mere pentru industrializare;
p)cireşe şi vişine pentru industrializare;
q)caise şi zarzăre pentru industrializare;
r)cartof timpuriu pentru industrializare.”
Din articolul 1 al HG nr. 219/2015, act normativ de implementare, rezultă faptul că, uleiul de măsline nu beneficiază de sprijin cuplat acordat de România.
De asemenea, din analiza prevederilor art. 41 din OMADR nr. 619/ pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, rezultă, în mod clar și fără echivoc, că această formă de sprijin se acordă producătorilor care cultivă :
“a)soia;
b)lucernă;
c)mazăre boabe pentru industrializare;
d)fasole boabe pentru industrializare;
e)cânepă pentru ulei şi fibre;
f)orez;
g)sămânţă de cartof;
h)hamei;
i)sfeclă de zahăr;
j)tomate pentru industrializare cultivate în câmp;
k)castraveţi pentru industrializare cultivaţi în câmp;
l)legume cultivate în sere – tomate, castraveţi, ardei, varză pentru consum în stare proaspătă şi castraveţi pentru industrializare;
m)legume cultivate în solare – tomate, castraveţi, ardei, varză şi vinete pentru consum în stare proaspătă şi castraveţi pentru industrializare;
n)prune pentru industrializare;
o)mere pentru industrializare;
p)cireşe şi vişine pentru industrializare;
q)caise şi zarzăre pentru industrializare;
r)cartof timpuriu pentru industrializare.”.
În concluzie, așa cum rezultă din analiza actelor normative în vigoare și a articolelor prezentate mai sus, considerăm oportună corectarea informaţiilor apărute în mass-media, în sprijinul fermierilor precum și al publicului interesat cu privire la acordarea sprijinului cuplat în sectorul vegetal.
Sursa: MADR-Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
Link articol: COMUNICAT DE PRESĂ privind articolele apărute în mass-media, potrivit cărora se menţionează că agricultorii vor primi “o subvenţie substanţială de la APIA pentru uleiul de măsline”
Producătorii agricoli din România vor fi susținuți printr-un program guvernamental să cultive tomate în spații protejate (sere, solarii), astfel încât să asigure necesarul de consum intern din producția autohtonă. În Ședința de Guvern de astăzi, s-a aprobat printr-o hotărâre o schemă de ajutor de minimis destinată producătorilor agricoli persoane fizice care dețin atestat de producător, …
Targul National al Mierii – editia de primavara, organizat de Asociatia Crescatorilor de Albine din Romania, se va deschide vineri, 31 martie 2017, ora 10.00, pe platforma apicola din Baneasa, Bucuresti, B-dul Ficusului nr. 42, sector 1.
Cea de-a 16-a editie a Targului National al Mierii, organizata in perioada 31 martie – 2 aprilie, reprezinta deja un eveniment cunoscut si asteptat la nivelul Capitalei, fiind dedicat in principal consumatorilor de produse apicole.
Cei aproximativ 100 de expozanti prezenti – apicultori si firme specializate, isi vor etala produsele intr-o gama extrem de diversificata: de la produse apicole obtinute direct din stupina pana la produse apicole conditionate sau alte preparate derivate din produse apicole – suplimente nutritive, cosmetice etc.
De asemenea, de acest targ vor putea beneficia si apicultorii deoarece vor fi prezente si produsele dedicate acestora – stupi si componente, utilaje si alte echipamente apicole, produse pentru sanatatea albinelor, produse pentru nutritie, carti de specialitate etc.
Bucurestenii si nu numai sunt asteptati la Targul National al Mierii, locul perfect pentru a se indulci cu minunatele produse ale stupului, miere, polen, propolis, laptisor de matca, suplimente nutritive si cocktail-uri, produse complet naturale ce vin din bogatia naturii, dar si din harnicia albinelor si apicultorilor.
Amplasarea standurilor se va face, la fel ca la editiile anterioare, pe platforma A.C.A. / I.C.-D. Apicultura din Bucuresti, B-dul Ficusului nr. 42, sector 1.
Sursa: Știriagricole.ro-Portalul agriculturii romanesti
Link articol: Editia de primavara a Targului National al Mierii, in perioada 31 martie – 2 aprilie
Sursa foto: http://www.aca.org.ro/
Conform datelor centralizate la nivel european, România a ajuns țara cu cea mai mare producție de miere din Uniunea Europeană, cu 35.000 tone în anul 2015, comparativ cu doar 20.000 tone în 2014. Pe locul 2 se află Spania, cu 32.200 tone, iar pe 3 Ungaria, cu 30.700 tone. Din cele 33,1 milioane puse la dispoziție de UE, țările …
Agentia Domeniilor Statului (ADS) urmeaza sa fie trecuta de la Guvern in subordinea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, conform unui proiect legislativ postat pe site-ul MADR.
In OUG se precizeaza ca Agentia Domeniilor Statului, institutie publica cu personalitate juridica, finantata integral de la bugetul de stat, trece din subordinea Guvernului si din coordonarea tehnica a ministrului Agriculturii si Dezvoltarii rurale in subordinea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
Conform actului normativ, Agentia Domeniilor Statului functioneaza cu un numar de 238 de posturi.
Agentia Domeniilor Statului administreaza in total o suprafata de aproximativ 320.000 de hectare de teren agricol.
Fostul ministru al Agriculturii, Achim Irimescu, declara anul trecut ca MADR ar trebui sa renegocieze contractele de arenda, in conditiile in care fermierii care au astfel de contracte cu Agentia Domeniilor Statului (ADS) platesc o redeventa pe hectar de circa 200 de euro.
Potrivit unor informatii aparute in presa, Agentia Domeniilor Statului are de recuperat peste 380 de milioane de lei de la datornicii sai.
Acum doi ani, Agentia Domeniilor Statului a incasat, in baza contractelor privind exploatarea terenurilor, circa 86 milioane de lei.
Sursa: Știriagricole.ro-Portalul agriculturii romanesti
Link articol: Agentia Domeniilor Statului va intra in subordinea MADR
Fermierii europeni au la dispozitie 128 de milioane de euro in acest an pentru a-si promova produsele agricole atat in interiorul Uniunii Europene, cat si in tari terte.
De curand, Comisia Europeana a deschis sesiunea de primire a cererilor pentru programele de promovare simple si multiple.
Strategiile de promovare pot fi astfel co-finantate cu pana la 85% se arata intr-un comunicat al Comisiei Europene.
„Anul trecut, aproape 50% din aplicantii acestor programe au fost noi beneficiari. De asemenea, fondurile au permis o promovare a produselor europene in numeroase tari terte”, a declarat Comisarul European pentru Agricultura, Phil Hogan.
Astfel, companiile interesate vor avea la dispozitie doua tipuri de programe de promovare: cel simplu, care va dispune de un buget de 85,5 milioane de euro, dedicat produselor agro-alimentare, si „multi-programul”, cu o alocare de 43 milioane de euro, dedicat mai multor obiecte, printre care amintim promovarea agriculturii sustenabile, precum si a standardelor de calitate pentru produsele UE.
Cererile pot fi depuse online pana la data de 20 aprilie 2017. Ulterior, acestea vor fi analizate de Comisia Europeana, urmand ca rezultatele sa fie afisate in toamna. Programele de promovare vizeaza sectoare precum produsele lactate, cele din carne, cat si sectorul fructelor si legumelor.
Anul trecut, fondurile solicitate de fermieri pentru promovare produselor agricole au depasit de aproape patru ori bugetul disponibil.
Sursa: Știriagricole.ro-Portalul agriculturii romanesti
Link articol: Comisia Europeana aloca 128 milioane de euro pentru promovarea produselor agricole
Photo by rockcohen 
