Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a publicat de curând PROCEDURILE DE CONTROL SANITAR VETERINAR ŞI DOCUMENTELE OBLIGATORII PENTRU ABATOARELE AUTORIZATE SĂ PARTICIPE LA COMERŢUL INTRACOMUNITAR. Mai jos puteți găsi comunicatul de presă integral furnizat de ANSVSA:
1. Cum ne asigurăm că nu se substituie specia în abator, ce măsuri se iau în acest sens?
În România cabalinele şi bovinele sunt identificate în mod individual, respectiv microcip (cabalinele) şi crotalie auriculară(bovinele).
La sosirea în abator bovinele şi cabalinele sunt însoţite de următoarele documente :
· paşaport;
· certificat sanitar veterinar;
· document pentru lanţul alimentar;
· documente de mişcare a animalului de la exploataţia de origine la abator.
Sacrificarea bovinelor şi cabalinelor se face în partide de sacrificare separate.
Toate unităţile au implementate programe HACCP în care sunt specificate proceduri de lucru şi înregistrările aferente acestor sacrificări.
În timpul procesului de sacrificare toate părţile componente ale animalului (cap, organe, piele, carcase) sunt identificate cu etichete care pot asigura legătura dintre animalul viu şi părţile componente. De asemenea, sunt întocmite fişe de proces în care se înscrie numărul de animale sacrificate şi cantităţile de carcase rezultate.
Abatoarele au implementate proceduri de trasabilitate care asigură corelaţia dintre elementele de identificare înscrise pe eticheta produsului final şi numărul de identificare individuală al animalelor, originea animalului şi destinaţia produselor finite.
2. Care sunt documentele care se completează sau se verifică la sacrificare?
La recepţia în abator se verifică:
· paşaport;
· certificat sanitar veterinar;
· document pentru lanţul alimentar;
· document de mişcare a animalului de la exploataţia de origine la abator;
· crotalia auriculare (bovine), microcip (cabaline).
Aceste date se înscriu în registrul de exploataţie.
În timpul procesului tehnologic de sacrificare se întocmesc rapoarte de producţie şi fişe de trasabilitate a loturilor.
Suplimentar, medicii veterinari oficiali efectuează examenul ante- şi post-mortem al animalelor în care sunt înscrise date referitoare la documente de origine, cantităţi rezultate în timpul abatorizării, rezultatele examenului ante- şi post-mortem.
3. Cum se etichetează carnea de vacă şi cea de cal?
Etichetarea cărnii se face în conformitate cu Directiva 2000/13 şi conţine următoarele elemente :
· Denumire produs;
· Elemente de identificare ale unităţi de abatorizare/tranşare;
· Număr de lot/trasabilitate care asigură corelaţia între lotul carne şi animalul de la care provine;
· Data durabilităţii minimale;
· Marca de identificare a abatorului/unitatea de tranşare (care include numărul de autorizare al unităţii);
· Detalii privind condiţiile de depozitare.
Suplimentar, pentru carnea de bovine sunt incluse date cu privire la locul de naştere şi creştere al animalului, precum şi precizări privind îndepărtarea materialelor cu risc specific pentru ESB(Encefalopatia Spongiformă Bovină)
4. Ce documente sunt necesare în vederea participării la comerţul intracomunitar?
· În vederea derulării comerţului intracomunitar sunt întocmite următoarele documente :
· documente comerciale (facturi, avize);
· documente de transport în care se specifică locul de încărcare şi destinaţie (CMR);
· fişa de încărcare (packing list);
· certificate de calitate;
· etichete individuale ale produselor.
Expedierea loturilor în vederea efectuării schimburilor intracomunitare se poate face numai după controlul final documentar şi fizic al produselor de către medicul veterinar oficial care asigură supravegherea sanitară veterinară a unităţi de origine.
Pentru a putea desfăşura comerţ intracomunitar unitatea trebuie să fie autorizată sanitar veterinar pentru desfăşurarea acestei activităţi. Lista unităţilor autorizate şi activităţile pentru care sunt autorizate este publicată pe site-ul oficial al ANSVSA, site care a fost comunicat Comisiei Europene şi Statelor Membre:
5. Ce documente se verifică pentru stabilirea trasabilităţii(cum este cazul în aceasta situaţie)?
Documentele care se verifică pentru stabilirea trasabilităţii sunt :
· elementele de identificare înscrise pe eticheta produsului;
· documentele de transport (CMR, facturi);
· fişe de producţie şi trasabilitate din abator/unitate tranşare;
· registre de producţie;
· paşaport animale, documente de mişcare.
6. Alte măsuri de control sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor
În toate abatoarele din România sacrificarea animalelor se face sub supravegherea permanentă a medicilor veterinari oficiali (angajaţi ai ANSVSA). Aceştia au obligaţia efectuării examenului ante- şi post-mortem al animalelor, rezultatele acestor examene fiind înscrise în registre speciale.
În aceste registre sunt înscrise date referitoare la origine, documentele de însoţire, cantităţile de carne rezultate ca urmare a sacrificării. Examenele ante- şi post-mortem sunt efectuate în conformitate cu prevederile legislaţiei Uniunii Europene.
În România există un sistem piramidal de verificare a operatorilor de industrie alimentară respectiv :
· Medici veterinari oficiali – nivel local;
· Direcţii Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene – nivel regional;
· ANSVSA – nivel central.
Acest sistem efectuează controale periodice asupra modului în care operatorii de industrie alimentară îndeplinesc cerinţele legislaţiei sanitar veterinare în conformitate cu Programul naţional de supraveghere. În conformitate cu prevederile acestui program medicii veterinari oficiali pot preleva probe pentru determinarea speciei în caz de suspiciune.
În vederea asigurării siguranţei alimentelor operatorii de industrie alimentară au implementate programe de autocontrol, care să garanteze siguranţa produselor şi igiena procesului de sacrificare.
Aceste programe sunt supervizate de către medici veterinari oficiali, în conformitate cu prevederile Programului naţional de supraveghere.
