În primele zece luni ale anului 2013 România a exportat produse agroalimentare în valoare totală de 4.091,9 mil. euro, cu 808,5 mil. euro mai mult faţă de perioada corespunzătoare din 2012 (plus 24,6%), în timp ce importurile, în sumă de 3.909,9 mil. euro, au depăşit cu 2,5% valoarea înregistrată în aceeaşi perioadă din 2012. Faţă de perioada de referinţă, exporturile în ţări terţe au crescut cu 74,2%. Schimburile intracomunitare au marcat creşteri moderate, atât la livrări cât şi la achiziţii.
”Mă bucur că România păstrează un trend ascendent în ceea ce privește balanța comercială cu produse agroalimentare și că înregistrăm un excedent de 182,0 mil. euro pentru primele zece luni ale anului 2013, comparativ cu un deficit de 532,7 mil. euro în aceeaşi perioadă din anul 2012”, a afirmat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.
Grâul a dominat topul produselor agroalimentare la export, cu un volum de 3.749,0 mii tone, de 2,12 ori mai mare decât livrările externe din perioada similară a anului precedent şi încasări de 778,6 mil. euro, cu 382,9 mil. euro mai mari decât încasările obţinute în aceeaşi perioadă din 2012. Urmează în top export porumbul, seminţele de floarea-soarelui (cu încasări suplimentare faţă de anul precedent de 148,4 mil. euro), ţigările (plus 33,3 mil. euro), orzul (plus 71,8 mil. euro) şi seminţele de rapiţă, cu o cantitate exportată de aproape şapte ori mai mare decât în perioada similară din 2012 şi încasări suplimentare de 145,1 mil. euro.
Raportat la perioada corespunzătoare din 2012, România a cheltuit mai mult în principal cu achiziţiile externe de boabe de soia (plus 28,1 mil. euro), produse de brutărie – patiserie (plus 25,2 mil. euro), citrice, brânzeturi şi ciocolată. Totodată, au scăzut importurile de porumb (mai puţin cu 74,5 mil. euro), zahăr (mai mici cu 51,3 mil. euro), tutun brut, seminţe de floarea-soarelui şi carne de pasăre.
Uniunea Europeană a fost principalul partener în comerţul agricol al României. Astfel, în primele zece luni din 2013, livrările de produse agroalimentare către această destinaţie au avut o pondere valorică de 58,1%, iar achiziţiile din statele membre UE au deţinut o pondere de 81,1%.
Bibliografie:
