Discursul preşedintelui României la prezentarea Cadrului Naţional Strategic pentru Dezvoltarea Durabilă a Sectorului Agroalimentar şi a Spaţiului Rural în perioada 2014 – 2020 – 2030

harta_Europa_presedintele_romaniei_traian_basinescu_food_news_romaniaPreşedintele României, domnul Traian Băsescu, a participat luni, 1 iulie a.c., la Palatul Cotroceni, la prezentarea Cadrului Naţional Strategic pentru Dezvoltarea Durabilă a Sectorului Agroalimentar şi a Spaţiului Rural în perioada 2014 – 2020 – 2030 elaborat de Comisia prezidenţială pentru politici publice de dezvoltare a agriculturii în România, prilej cu care a susținut următorul discurs:

„Bună ziua, bine aţi venit! Numai dacă te uiţi câţi agricultori sunt în sală, şi poţi să tragi cu uşurinţă concluzia că aşteptaţi mult de la această comisie. Nu neapărat de la mine, pentru că sunt probabil printre cei mai puţin pregătiţi în domeniul agricol, dintre cei care sunt în sala. Nu probabil, cu siguranţă. Dar, astăzi, în sfârşit, s-a terminat o muncă ce ţine de trei ani, o muncă a Comisiei Prezidenţiale pentru Politici Publice de Dezvoltare a Agriculturii în România. Vă mărturisesc că, de o săptămână, de când am primit raportul, l-am citit. Impresionează prin acurateţea cifrelor utilizate, prin diagnosticul pus agriculturii şi industriei alimentare şi prin soluţiile pe care le dă. Astăzi, raportul este finalizat din punct de vedere al comisiei, şi aici fac o paranteză – o comisie în afara oricărei suspiciuni din punct de vedere profesional, fie că vorbim de membri ai Academiei Agricole, fie că vorbim de profesori universitari de la Babeș-Bolyai sau din alte centre universitare, de patronate din agricultură şi industria alimentară. A fost, practic, reprezentată, în această comisie, toată structura agriculturii româneşti, inclusiv Ministerul Agriculturii, prin oamenii lui cei mai performanţi. Nu eu voi fi cel care va încerca să vă facă o prezentare a raportului, ci domnul preşedinte, căruia îi mulţumesc şi mulţumesc întregii comisii, pentru munca tenace pe care a făcut-o şi strategia pe care ne-o prezintă pentru agricultura românească până în 2030.

Este un document care, după părerea mea, dincolo de a fi un excelent documentar şi o radiografie excelentă a agriculturii româneşti, ne dă şi o perspectivă. Au fost foarte multe alte rapoarte, studii sectoriale – pe lapte, pe dezvoltarea producţiei animale, pe mai ştiu eu ce alte segmente ale agriculturii. Acest document, însă, analizează global tot ce înseamnă agricultura, spaţiul rural, industria alimentară, şi, în opinia mea, este cel mai bun document strategic pentru agricultură şi industrie alimentară şi spaţiu rural care a fost produs după revoluţie. În acelaşi timp, grija noastră trebuie să fie aceea de a nu lăsa acest raport îmbrăcat frumos în piele, în biblioteca Preşedinţiei, ci el va trebui să devină o realitate dacă vrem să valorificăm ceea ce propun oameni extrem de competenţi pentru agricultura românească. O să vă spun că cea mai plăcută surpriză pe care am avut-o citind raportul, dincolo de diagnosticul foarte corect care a fost pus întregii agriculturi, cea mai plăcută surpriză a fost cea legată de resurse. Nu există nicio urmă de lipsă de realism. Principala resursă vine din Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene şi cu obligaţii pentru Guvernul României, de a finanţa, într-o manieră rezonabilă, dar nu la fel de mică precum până acum, tot ceea ce se propune în acest document strategic pentru agricultura românească. Impresionantă este zona de dezvoltare rurală şi de analiză a resurselor umane pe care le are agricultura, de soluţii pentru a crea competenţe în rândul tinerilor, în şcolile destinate pregătirii cadrelor pentru agricultură. Nu în ultimul rând, ceea ce ştim toţi, fărâmiţarea extrem de ridicată, polarizarea profundă a agriculturii – 0,3% din ferme, pe de o parte, acoperă 49% din suprafaţa agricolă, iar, pe de altă parte, 97,7% din ferme, fermele sub 100 de hectare, acoperă 38% din suprafaţa agricolă. Problemele cu care ne confruntăm, lipsa de încredere în procesele de asociere ale micilor fermieri sunt, de asemenea, prezentate şi arătate soluţiile prin care putem să rezolvăm şi această uriaşă polarizare, pe de o parte, şi să-i stimulăm pe micii fermieri la un proces de asociere pentru a putea beneficia de resursele financiare puse la dispoziţie de Uniunea Europeană şi de bugetul de stat. Nu în ultimul rând, această strategie va necesita voinţă. Vă pot spune că, din experienţa pe care o am, aceasta ar fi cam şaptelea rezultat al unei comisii prezidenţiale, parte din munca făcută de specialişti pe diverse domenii, că a fost vorba de educaţie, că a fost vorba de analiza spaţiului constituţional, că a fost vorba de problema socială, unele din aceste rapoarte ale comisiilor au fost utilizate şi ele au avut rezultate bune, altele nu au fost utilizate şi au rămas în bibliotecă.

Cred că aici va trebui să urmăm soluţia pe care am urmat-o la raportul Comisiei Prezidenţiale pentru Educaţie şi eu voi invita astăzi toate partidele, ca după ce se finalizează procesul de adoptare a acestui raport, să semnăm cu toţii, partide şi instituţii, producători şi beneficiari, să semnăm Pactul pentru agricultură. Ar fi un angajament politic pe termen lung, pentru că toată munca comisiei la asta s-a referit, la a crea o viziune până în anul 2030, având ca fundament exerciţiul bugetar 2014 – 2020 al Uniunii Europene. Faptul că acest raport, căruia, o să vedeţi, o să vă spună domnul preşedinte ce nume semnificativ a primit, acest raport face secţiunea, o secţiune orizontală şi una verticală a agriculturii româneşti, a mediului rural şi a industriei alimentare, este cel mai semnificativ şi profesionist lucru care se putea întâmpla într-o astfel de strategie, iar dorinţa mea ar fi ca după lansarea documentului, cred că, până terminăm, va fi şi afişat pe siteul Preşedinţiei, el să facă obiectul unei dezbateri, timp de 30 de zile şi, poate, în acest interval, oameni politici, oameni din agricultură, mai au lucruri de adăugat, iar pe data de 1 august, observaţiile dumneavoastră să fie integrate de Comisie, în măsura în care sunt acceptate şi nu contravin conceptelor de bază, iar raportul final, documentul final să fie după aceste 30 de zile, în care documentul să rămână în dezbatere publică.

Chiar o să am rugămintea şi de la domnul ministru Constantin ca şi pe siteul Ministerului Agriculturii să fie acest raport, dacă este posibil, pentru a da posibilitatea tuturor să acceseze, cât mai uşor şi cât mai rapid, forma finală a raportului Comisiei. Forma finală a acestei strategii va fi însă după ce stă 30 de zile în dezbatere publică. Vă asigur că, pentru mine, este un moment important, sunt convins că este important şi pentru agricultura românească, având în vedere calitatea documentului şi a anexelor. Pentru presă, va fi afişat şi un sumar, ca să fie dezbătute, eventual, în cunoştinţă de cauză. Deci, cele câteva sute de pagini ale raportului au şi un sumar executiv care să poată fi utilizat în dezbaterea publică, sumar în care se află cele mai importante elemente ale strategiei 2014 – 2030, pentru agricultura românească. Mă uitam în analiza Comisiei şi, în afară de obiective care sunt şi îndrăzneţe, dar şi imposibile, prin atingerea obiectivelor, România ar putea să exporte produse alimentare în valoare de 40, până la 50 de miliarde de euro, iar în momentul de faţă, exportul României, pe anul 2012, a fost de 53 de miliarde de euro. Deci, avem un potenţial uriaş. Strategia se vrea şi un semnal extrem de serios. O ţară cu un asemenea potenţial agricol, care nu-şi hraneşte propria populaţie, trebuie să-şi pun întrebări, de ce n-o poate face? Și, dacă constată, dacă şi află de ce n-o poate face -, şi acest raport ne spune de ce nu – trebuie să ia toate măsurile, pentru că este o responsabilitate, în primul rând a oamenilor politici, să ia toate măsurile pentru corectarea politicilor agricole, în aşa fel încât nu numai să ne hrănim integral populaţia, dar să putem şi valorifica, pe bani, ce ne-a dat Dumnezeu, pentru că a vrut el – ne-a dat un pământ roditor şi condiţii să facem agricultură.

Eu mulţumesc, încă o dată, întregii comisii. Îmi pare rău că domnul academician Otiman nu este, astăzi, aici – a pus mult suflet în munca dânsului, ca, de altfel, toţi ceilalţi, dar l-am menţionat, în primul rând pentru că este unul din pilonii comisiei. Vreau să mulţumesc şi Ministerului Agriculturii pentru modul cum a cooperat cu comisia şi pentru faptul că a acceptat, într-o atmosferă de lucru, să fie partener al comisiei, pentru a se realiza un document, zic eu, fundamental pentru agricultura României. Închei, lansând invitaţia către clasa politică, către instituţiile statului ca, după cele 30 de zile de dezbateri, după integrarea observaţiilor în documentul final, să ne găsim toţi timp, în luna septembrie, şi să semnăm Pactul pentru agricultură, care să acopere, prin voinţă politică deci, Strategia de Dezvoltare a Agriculturii, în perioada 2014 – 2030. Vă mulţumesc mult pentru prezenţa dumneavoastră aici, o prezenţă numeroasă, care arată interesul ca, la un moment dat, cineva, şi nu eu, ci această comisie, Guvernul, să spună: «oameni buni, în agricultură, asta este direcţia şi astea-s priorităţile, astea sunt obiectivele». Vă mulţumesc încă o dată, tuturor, şi în mod special dumneavoastră, domnule preşedinte, pentru coordonarea muncii acestei comisii. Vă mulţumesc!

(…) Doamnelor, domnilor, s-a terminat prima întâlnire. În orice caz, am remarcat un lucru ascultând întrebarile. Nu cred că este vreuna din întrebările de aici care să nu primească răspuns în soluțiile pe care le dă strategia, ceea ce este un prim test. Dar, cu siguranță, sunt foarte multe lucruri care vor trebui dezbătute și găsită soluția cea mai bună. Aș mai spune ul lucru, pentru că tare mă tem că s-a întâmplat zilele acestea, sper să nu fie așa, vom vedea. Ar trebui, dacă suntem responsabili, ca nimeni să nu mai miște nici un centimetru pătrat de la institutele de cercetare. Mă tem că zilele acestea vreo 2000 – 2500 de ha s-au mutat iarăși pe nu știu unde și, dacă s-a întâmplat așa, iarăși, cu siguranță, voi întoarce înapoi la Parlament legea de aprobare a Ordonanței. În România a slăbit cercetarea, nu suntem pregătiți să facem față schimbărilor climatice prin crearea unor soiuri adaptate la România. Să știți că nu în America Pioneer o să ni le creeze. Va trebui să le creăm aici. Avem o oportunitate extraordinară să folosim bani europeni și pentru cercetare, și pentru dezvoltare , și pentru retehnologizare și pentru ce vrem. Ce v-aș da dumneavoastră ca temă, pentru că nu ar trebui să fie o decizie, indiferent ce părere am eu, ce părere are ministrul Agriculturii, ce părere are Guvernul, ce părere are comisia. La plăţi directe, suma alocată în următorul exerciţiu bugetar a crescut cu circa cinci miliarde de euro. La Dezvoltare Rurală, a scăzut cu un miliard. Deci, una peste alta, avem la agricultură doar vreo patru miliarde jumătate în plus faţă de exerciţiul bugetar actual. Dar există o prevedere care mi se pare extrem de importantă, şi, aici, decizia guvernamentală şi a Parlamentului va trebui să fie în acord cu nişte priorităţi foarte clar stabilite. 25% din sumele alocate la pilonul I şi al II-lea pot fi, la decizia statului, pot fi utilizaţi de pe un pilon pe celălalt. Adică, se pot lua 25% din banii de la Plăţi directe, se pot da la Dezvoltare Rurală, sau se pot lua 25% din cei 7,3 miliarde de la Dezvoltare Rurală, se pot da la Plăţi directe. Aşa, 25 ăsta pare o sumă oarecare. Sunt bani mulţi, discutăm de două, trei miliarde de euro. Este esenţial cum îi folosim. Sigur, nu am niciun dubiu că domnul Culiţă Tărâţă, poate şi domnul Porumboiu, vor la Plăţi directe. Ei vor la Plăţi directe, că au ferme mari. dar s-ar putea să avem nevoie de altceva. Eu nu spun să nu fie daţi la Plăţi directe, dar atenţie ce faceţi cu statul. Cineva a spus 2% din tinerii din mediul rural au şanse să ajungă la facultate. Eu am spus lucrul ăsta, probabil am citit amândoi aceeaşi lucrare, este o lucrare de acum vreo trei ani. Şi ea se numeşte «Raportul pentru educaţie al Comisiei Prezidenţiale», care arăta foarte clar că în mediul rural doar 2% din tineri au şanse să ajungă la facultate, datorită nivelului foarte scăzut al şcolii din mediul rural. Mai mult decât atât, 60% din populaţia din mediul rural este trecută de 60 de ani. Avem două mari probleme, şi dumneavoastră sunteţi primii care aveţi nevoie de nişte tineri instruiţi în mediul rural, şi nu numai. Deci, multe ar fi de discutat, dar v-am atras atenţia acestui 25%, care trebuie gândit foarte bine. Îi lăsăm aşa cum sunt de la Uniunea Europeană sau avem nevoie de o prioritizare altfel decât cum arată lucrurile în momentul de faţă, aşa cum e făcută repartiţia?

Altfel, vă asigur de toată deschiderea, să ştiţi că nu întâmplător am spus că luna iulie poate fi o lună în care agricultorii pot să scrie şi pot să-şi dea cu părerea, că ei nu sunt în vacanţă, sunteţi în perioadă de recoltare acum şi probabil e perioadă grea pentru dumneavoastră, lucraţi în plin. Vă asigur că tot ce este serios ca propunere şi consistent cu obiectivul de a ne hrăni populaţia va fi luat în consideraţie, pentru că, până la urmă, asta e misiunea fundamentală a agriculturii. Suntem 20, 22 de milioane, câte om mai fi, 19, ei trebuie hrăniţi de agricultura noastră, şi nu numai hrăniţi, trebuie să le dăm şi bunăstare celor care lucrează în agricultură şi în mediul rural. Deci, e ceva mai mult decât o simplă misiune strategică – aceea de a hrăni populaţia, de a asigura ceva şi pentru export – trebuie să vină şi bunăstarea în mediul rural, certitudinea de bunăstare în mediul rural. Eu vă mulţumesc mult că aţi fost prezenţi la această întâlnire, cu siguranţă ar fi fost mult mai eficientă dacă lucrarea era din vreme pe site. Aţi fi ştiut exact şi evitam foarte multe din întrebări, poate veneau altele, dar e bine şi aşa, a fost o confirmare pentru mine că lucrarea a atins zonele de interes maxim pentru dumneavoastră.

Am o mare îngrijorare – şi cu asta închei – cu liberalizarea achiziţiei de terenuri, şi vă spun nu dintr-un patriotism ieftin, dar ştiu că agricultura românească este mult mai decapitalizată decât altele, şi prin liberalizarea vânzării terenurilor, de fapt, punem agricultorii români într-o competiţie neloială cu oameni care vin din agriculturi bine capitalizate, cu sisteme bancare în spatele lor şi aşa mai departe. Deci, problema pe care eu o semnalez nu este că ne cumpără străinii pământul, ci inechitatea. În primul rând, semnalezi inechitatea dintre potenţialul agricultorului român de a achiziţiona terenuri şi potenţialul unui om dintr-o veche ţară UE care primeşte subvenţii de 20 de ani, au ajuns la 400 de euro subvenţie la hectar şi au sistemul bancar în spate. Voi nu aveţi sistemul bancar din România în spate, avem acest sistem de garanţii, vă pot spune că am avut o discuţie cu câţiva bancheri care au răspuns pozitiv exact pe ce spunea doamna Toncea, da, dacă sunt garanţii de stat dăm credite pentru achiziţie de terenuri. Dar mecanismul trebuie pus în funcţiune şi e foarte important. Pe de altă parte, am sesizat şi aici o nuanţă, dacă vorbim de achiziţie de terenuri, sunt de acord că ADS-ul are o reputaţie proastă, poate fi o pacoste. Dar nici nu închideţi piaţa doar pentru faptul că aveţi terenurile în arendă. Cineva spunea nu, cine le are în arendă noi suntem jupâni. Eu nu am niciun hectar de pământ, dar vreau să cumpăr, nu v-am spus că vreau să mă fac agricultor? Ce facem? Deci, trebuie găsit acel echilibru. Eu sunt de acord că nici statul nu e bun să pună el mâna pe toate terenurile, dar nici nu închideţi piaţa, pentru că acum e uşor, vine 1 ianuarie, se termină recoltatul, mergem şi arendăm tot. Şi, practic, am închis piaţa. Deci, hai să găsim o formă în care primii care să beneficieze să fie agricultorii români, tinerii care, uitaţi-vă ce facilităţi au la înfiinţarea de ferme. Au crescut alocaţiile de la Uniunea Europeană, dacă nu mă înşel, de la 30.000 la 70.000 pentru instalarea în mediul rural. Deci, populaţia e îmbătrânită în mediul rural, hai să dăm o şansă unei generaţii mai tinere, care vede că la oraş s-a terminat cu …, s-a terminat cu nu mai ştiu ce, s-au închis, şi îşi iau oamenii viaţa în mâini, cumpără 50 de hectare, sunt sprijiniţi de bani europeni, hai să vedem şi partea asta a viitorului agriculturii, întinerirea oamenilor care practică agricultura. Eu vă mulţumesc mult, să ştiţi că aş mai sta foarte mult de vorbă cu dumneavoastră, dar sunt convins că şi dumneavoastră trebuie să ajungeţi acasă, dar vom mai avea ocazia în vara asta să discutăm. Vă mulţumesc mult şi vă doresc o recoltă mare, mare de tot anul acesta!”

Pentru cei care doresc să descarce CADRUL NATIONAL STRATEGIC RURAL o pot face de aici.

Sursă info:

Post Author: Lucian Cuibus

Lucian Cuibus

Founder and manager at Food News România.
Sunt absolvent al USAMV Cluj-Napoca, specializarea Tehnologia Prelucrării Produselor Agricole și al masterului internațional Food Quality Management. Din anul 2013 sunt Doctor în Ingineria Produselor Alimentare, titlu obținut la Alma Mater Studiorum Universitatea din Bologna, Italia.

Leave a Reply

2 Comentarii la "Discursul preşedintelui României la prezentarea Cadrului Naţional Strategic pentru Dezvoltarea Durabilă a Sectorului Agroalimentar şi a Spaţiului Rural în perioada 2014 – 2020 – 2030"

Anunță-mă dacă sunt
avatar
Negru Ioan
Vizitator

Cadrul National Strategic – Necesar,Util – Efectele depind de punerea in opera!?!?!?

Apreciez interesul Autorului si-i multumesc!

wpDiscuz